Vântoasă

Vasile Ionac

De ce-ntruna bate vânt

Și nu pot să te ating?

De ce cade dintr-o stea

Tocmai scânteierea mea?

De ce vis, de ce ospăț

Prin pădurea de acăț?

De verde viu de foi

Când din unul facem doi?

Nu te mai biserici

Când începi a dezveli

Craci, ce-arată precum simți,

Mușcătura fără dinți.

Hai să nu ne mai halim

Aruncând zațu-n sublim

Prin cuvinte de pripas

Și cântări fără de glas.

Uită actu-n care stai,

Vino noaptea să te dai

Precum ești, fără motiv,

Clipelor fără de tiv.

Adă-ți sânul și fă-l țâți,

Cu sărutul să m-ațâți,

Și, când mâncărimea-i gând,

Adă-mi raiul pe pământ.

Bată vântul prin furtuni

Că nu-mi pasă, de m-aduni…