Finanțarea cultelor în țările Uniunii Europene

Cristian Pascu

La nivel european relaţia dintre State şi culte este marcată de specificul istoric și socio-cultural al fiecărei țări și astfel sprijinirea cultelor în realizarea obiectivelor lor este apreciată diferit de la o ţară la alta, în funcţie de modul în care Statul şi opinia publică percep rolul şi locul cultelor în societate.


În Uniunea europeană, domeniul relațiilor Biserică-Stat este de competența țărilor membre, fiind respectat modul în care această problematică este rezolvată la nivel național. Declaraţia a 11-a adoptată de către Conferinţa europeană de la Amsterdam din 1997 preciza deja că „Uniunea europeană nu prejudiciază statutul de care beneficiază, în virtutea dreptului naţional, Bisericile, asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre”. Această atitudine a fost preluată prin Tratatul de la Lisabona în Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene (TFUE ) în articolul 17 afirmându-se că «(1) Uniunea respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre ». Astfel, în formularea TFUE domeniul relațiilor dintre State și biserici sau alte organizații prevăzulte în articolul 17 cade sub incidența principiului subsidiarității precizat de art. 5 al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) care afirmă că: În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.


Chiar dacă nu există un regim european al cultelor și nu există nici o perspectivă uniformă în domeniul finanțării cultelor, putem observa că la nivelul Uniunii Europene sunt conturate câteva exigențe comune care sunt în raport cu domeniul finanțării directe sau indirecte a cultelor:


1. Garantarea activă a libertăţii religioase şi de cult,
2. Recunoașterea autonomiei interne a cultelor, în cadrul sistemului juridic specific,
3. Recunoaşterea de drept sau de fapt a caracterului de interes public sau de utilitate publică a activităţii cultelor,
4. Nediscriminarea


Garantarea activă a libertăţii religioase se referă în primul rând la faptul că nu este suficient ca o libertate fundamnetală să fie explicit formulată într-un text constituţional sau legislativ. Statul trebuie să asigure condiţiile pentru ca această libertate să fie exercitată. Acolo unde lipsesc condiţiile de manifestare în circumstanţe obişnuite a libertăţii religioase datorită unor condiţii speciale reglementate de Stat, acesta are datoria de a crea condiţii pentru ca persoanele în cauză să poată să-şi exercite libertatea religioasă şi de cult. Punerea la dispoziţia persoanei aflate în circumstanţe speciale a acestor mijloace este o consecință a garantării libertăţilor fundamentale. Astfel finanțarea asistenței religioase în instituțiile publice: structuri militarizate, spitale, penitenciare, și instituții cu statut special este în general înțeleasă ca o obligație constituțională.


Afirmarea autonomiei cultelor în cadrul suveranităţii Statului ridică și probleme în raport cu finanţarea cultelor. Autonomia cultelor este afectată și de nevoile financiare. În mai multe rânduri Statul a diminuat direct sau indirect patrimoniul Bisericilor şi chiar dacă a fost reglementate măsuri de compensare, în timp s-a pierdut din vedere că finanțarea asumată de Stat este în acele cazuri o justă despăgubire pentru exproprieri făcute în interes public. Diminuând prin exproprieri patrimoniul unei instituții care nu are un scop lucrativ, și reducând sprijinul direct sau indirect acordat Bisericii, este efectată însăși autonomia acesteia.


Recunoaşterea de drept sau de fapt a caracterului de interes public sau de utilitate publică a activităţii cultelor este o consecință a recunoașterii faptului că activitatea acestora răspunde unei nevoi sociale. Implicarea Bisericilor în activitățile sociale și educative este recunoscută în general ca fiind o activitate de interes public. În ultimii ani, chiar state care au adoptat un regim de separare radicală, cum sunt Franța, Olanda și Irlanda consideră că inclusiv activitățile de construire a spațiilor de cult, și de reparare sau întreținere ar trebui să fie considerate de domeniul interesului public, Statele fiind și garant al constituirii și conservării patrimoniului cultural.


Principiul nediscriminării este cel care face ca fiecare cult să poată beneficia de toate avantajele de care se bucură cultul sau cultele predominante din societate. Chiar dacă acest principiu are vocația de a asigura o egalitate de tratament, în toate țările Uniunii Europene se poate constata faptul că există o discriminare pozitivă în favoarea cultelor majoritare, fundamentată nu pe privilegii ci pe impactul cultelor respective în societate și pe contribuția lor la realizarea interesului public.


Dincolo de aceste principii, problematica finanțării cultelor trebuie să fie înțeleasă în toată complexiatatea ei, atât în ceea ce înseamnă finanțarea directă cât și finanțare indirectă.


Finanțarea directă se referă la salarizarea personalului de cult, acordarea unor subvenții pentru funcționarea entităților cultuale, finanțarea construirii de locașe de cult și finanțarea restaurării, întreținerii și administrării acestora.


Finanțarea indirectă se referă la acordarea de către Stat a unor facilități și exonerări de impozite și taxe.

În cele ce urmează vom observa principiile generale ale finanțării cultelor în țările Uniunii Europene, și modul de concretizare a finanțării indirecte. Analiza noastră nu este una eshaustivă ci urmărește în primul rând înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestei problematici și perspectivele care se întrevăd.


Austria

Finanțarea cultelor este fundamentată pe interesul public și pe obligația Statului de a repara prejudiciul creat de politica național socialistă, prevăzută prin articolul 26 al Tatatului de la Viena.

Donațiile între vii și pentru cauză de moarte sunt scutite integral de taxe dacă sunt destinate păstrării memoriei celui decedat sau sunt pentru mântuirea sufletului celui decedat sau a familiei sale. La fel sunt scutite de taxe donațiile între vii sau pentru cauză de moarte sau creanțele care sunt destinate instituțiilor naționale ale cultelor recunoscute și altor persoane juridice care au scop bisericesc.


Belgia

Cultele sunt finanțate din contribuția membrilor și din subvenții acordate de către Stat. Articolul 181 din Constituție prevede că salariile și pensiile personalului de cult sunt în sarcina Statului iar sumele necesare sunt incluse în Bugetul de Stat. Există scutire de impozit pentru venitul provenit din exploatarea proprietății asupra imobilelor sau a unei părți din imobilele în care sunt desfășurate activități de cult. Comuna poate pune la dispoziția personalului de cult o locuință de serviciu și participă la acoperirea deficitului entității jurdice destinate să gestioneze patrimoniul material al comunității parohiale. Nu există scutiri sau diminuări de taxe pentru entitățile cultuale altele decât cele prevăzute pentru asociațiile fără scop lucrativ.


Bulgaria

Cultele își asigură finanțarea din fonduri proprii și din subvenții care pot fi acordate de către Stat în baza articolului 13 din Legea Cultelor (2002). Statul sprijină activitatea cultelor inregistrate, în domeniul asistenței religioase și a asistenței sociale, acestea fiind asimilate entităților nonprofit. Pot fi acordate subvenții pentru pentru construirea și restaurarea spațiilor de cult. Donațiile sunt scutite de impozit iar imobilele care sunt utilizate pentru deservirea cultului sunt scutite de taxe și impozite.


Cehia

Cultele se autofinanțează dar Statul participă la constituirea venitului personalului de cult. Statul și comunele participă la construirea, întreținerea și repararea locașurilor de cult integrate în patrimoniul național. Statul finațează profesorii de religie din școlile publice, capelanii militari și parțial pe cei din închisori. Cultele înregistrate sunt exonerate de taxele funciare, de impozitul pe venitul realizat din chete și de taxele vamale pentru obiectele de cult.


Cipru

În schimbul patrimoniului pe care Biserica Ortodoxă le-a cedat Statului, Statul s-a angajat să plătească salariile personalului de cult al Bisericii Ortodoxe și a celorlaltor trei entități cultuale recunoscute prin Constituția Republicii : Maroniții, armenienii și romano-catolicii, chiar dacă doar Biserica Ortodoxă a cedat din patrimonul său. Toate instituțiile religioase sunt exonerate de impozitul pe venit. Toate materialele de construcție, accesoriile locașelor de cult, și obiectele de cult- inclusiv veșmintele- importate pentru nevoi bisericești de către instituțiile bisericești sau religioase în general sunt scutite de taxe vamale. Locașele de cult sunt scutite de taxe funciare. Donațiile între vii și sub cauză de moarte în favoarea cultelor sunt scutite de taxe.


Croația

Biserica este separată de Stat. Cultele înregistrate după procedura stabilită de lege pot să încheie un acord cu Guvernul croat, care poate avea ca și consecință obținerea unui sprijin direct sau indirect. Statul sprijină activitatea cultelor inregistrate în domeniul asistenței religioase și a asistenței sociale, acestea fiind asimilate entităților nonprofit. Statul poate acorda subvenții pentru pentru construirea și restaurarea spațiilor de cult. Veniturile nelucrative sunt scutite de impozit iar imobilele care sunt utilizate pentru deservirea cultului sunt scutite de taxe și impozite.


Danemarca

Biserica Populară a Daneză este o biserică de Stat, finanțată prin impozitul bisericesc și din fonduri publice. Ajutorul public pentru Biserica Populară a Danemarcii are ca prim obiectiv acoperirea remunerarea personalului de cult inclusiv a episcopilor și asigurarea pensiilor acestora, formarea personalului de cult, și întreținerea bisericilor istorice, a mormintelor și monumentelor. Statul poate acorda și alte ajutoare și subvenții. Biserica Populară Daneză este exonerată de impozitul funciar și pe impozitul pe imobilele bisericești. 


Estonia

Cultele sunt finanțate în principal din venituri proprii și din contribuții ale credincioșilor. Statul participă la intretinerea și conservarea locașurilor de cult având în vedere că acestea au o valoare istoricăn și/sau culturală. Entitățile religiase sunt scutite de impozitul pe venit. Entitățile religioase sunt scutite de impozitul pe terenul pe care se află construcții bisericești. Consiliul Bisericesc estonian, organizat în 1990 – alcătuit din 10 biserici creștine, este sustinut financiar de către Stat și decide după propriile sale reguli dacă acceptă în sânul lui o altă confesiune. Statul nu intervine în administrarea bugetului acordat acestei entități.


Finlanda

În Finlanda Biserica luterană și Biserica Ortodoxă sunt Biserici de Stat. Statul finanțează cele două biserici care au raport privilegiat cu Statul. In conformitate cu Legea 1003/2003, Biserica luterană primește 1,79856 %, iar Biserica Ortodoxă 0,00144 % din impozitul persoanelor juridice. Cultele sunt scutite de impozitul pe venit, iar cimitirele și imobilele cu destinație cultuală sunt scutite de impozitul funciar.


Franța

În conformitate cu legea Separației dintre Biserică și stat din 9 decembrie 1905, Statul nu recunoaște și nu finanțează cultele. Cu toate acestea există în Franța un ajutor indirect care se manifestă sub mai multe forme:

– Statul poate să acorde garanție de Stat pentru împrumuturile pe care le fac asociațiile cultuale sau asociațiile eparhiale ( Asociations diocésaines) pentru construirea edificiilor de cult.

– Statul poate închiria cultelor spații destinate cultului, cu o chirie simbolică (un euro pe an).

– Statul su colectivitățile publice au devenit proprietare ale spațiilor de cult construite înainte de 1905 și astfel el trebuie să asigure toate reparațiile și întreținerea care incumbă proprietarului.

– Nu se plătește impozit pe clădirile destinate cultului.

– Articolul 238 bis din Codul general al Impozitelor autorizează intreprinderile și particularii să deducă din beneficiul lor și din venitul impozabil donațiile în favoarea asociațiilor cultuale. Această prevedere a devenit și mai favorabilă asociațiilor cultuale prin legea din 23 juillet 1987, numită și legea mecenatului. Articolul 19 al legii separației dintre Biserică și Stat arată că nu sunt considerate subvenții ilicite sumele acordate de către Stat pentru repararea edificiilor destinate cultului public, chiar dacă acele edificii nu sunt clasate ca monumente istorice.


O entitate în legătură cu Biserica se poate constitui în asociație după legea din 1901, care poate cere subvenții de la stat, de la colectivitățile locale sau de la alte organisme publice. Aceste asociații pot să fie recunoscute de utilitate publică și să beneficieze de exonerații fiscale. În departamentele din Estul Franței, d’Alsace-Moselle este în vigoare dreptul local al Cultelor recunoscute finanțate de către Stat, și nu se aplică legea separației din 1905. În această regiune cultele sunt exonerate de taxa funciară și de taxele pe profit, personalul cultelor recunoscute este plătit de către Stat iar școlile confesionale sunt integrate în învățământul de Stat.


Germania

În Germania, cultele pot beneficia de statututul de persoane juridice de rept public. Principala sursă de finanțare este impozitul bisericesc, care se ridică la 8-9 % din impozitul pe venit. Bisericile sunt scutite de anumite taxe și impozite cum aunt impozitul pe beneficiu și impozitul funciar pentru imobilele bisericești. Impozitul bisericesc și donațiile făcute Bisericilor pot să fie deduse din impozitul pe salarii și pe venit.


Grecia

Biserica Ortodoxă din Grecia este Biserică de Stat, finanțată în mare parte din fondurile publice. Statul asigură salarizarea preoților și episcopilor Bisericii Ortodoxe, și formarea personalului de cult și subvenționează instituțiile administrative ale Bisericii Ortodoxe și asistența religioasă în instituțiile publice. Cultele cunoscute sunt scutute de impozitul funciar, impozitul pe clădiri și pe venit. Sunt scutite de taxe transmiterea bunurilor imobiliare precum și donațiile și succesiunile în favoarea Bisericii. Religiile cunoscute sunt exonerate de taxa de timbru. Biserica ortodoxă este exonerată de taxele vamale pentru produsele destinate cultului. Cultul israelit beneficiază de o exonerare parțială. Persoanele juridice religioase de drept public sunt exceptate de la taxa de timbru postal pentru corespondența oficială pe tot teritoriul Greciei.


Italia

În Italia ținând cont de relația privilegiată dintre Stat și Biserica romano-catolică, există o finanțare directă prin subvenții publice pentru edificiile de cult, prin acordarea a 0,8 % din impozitul persoanelor fizice la o Biserică semnatară a unui acord cu Statul Italian și prin finanțarea de către Stat a asistenței religioase în instituțiile publice organizată de Biserica romano-catolocă și a asistenței sociale organizate de cultele sematare ale unei convenții cu Statul. Cetățenii care fac donați pentru cultele admise ca fiind beneficiare a unei finanțări indirecte, pot deduce o parte din acele donații din impozitul pe venit. Imobilele care au destinație cultuală sunt exceptate de ta taxe și impozite. Persoanele juridice ale Bisericii Romano-catolice și ale cultelor care au prevăzut acest lucru în acordul semnat cu Statul Italian beneficiază de o reducere cu 50% a impozitului asupra persoanelor juridice. Cultele care au semnat acord cu Statul italian sunt scutite de impozitul pe donații și succesiuni, precum și de taxa comunală asupra transferului de proprietate.


Irlanda

Principiul separatiei radicale dintre Biserică și Statinterzice orice formă se subvenție directă pentru un cult din Irlanda. Cultele se autofinanțează dar Statul acordă subvenții pentru activitățile considerate de utilitate publică: învățământ și asistență socială. Cultele sunt asimilate entităților caritabile și astfel sunt exonerate de taxele funciare și de impozitul pe capital.


Letonia

Cultele se finanțează în principal din fonduri proprii și din donații ale membrilor. Statul acordă subvenții cultelor pentru amenajarea și întreținerea spațiilor de cult, susținerea activității religioase și a diferitelor activități de interes public. Entitățile religioase înregistrate la Biroul pentru afaceri religioase din cadtul Ministerului justiției benefeiciază de scutiri și exonerări de taxe și impozite. Bunurile imoblile ale organizațiilor religioase sunt scutite de impozitul pe teren și pe clădiri. Organizațiile religioase sunt exonerate de impozitul pe societăți iar entitățile religioase înscrise sunt scutite de taxele vamale pentru produsele necessare activităților nonlucrative.


Lituania

Cultele sunt finanțate în principal din venituri proprii și din contribuții ale credincioșilor. Statul participă la intretinerea și conservarea locașurilor de cult având în vedere că acestea au o valoare istorică. Acordul cu Biserica romano-catolică o exonerează pe aceasta de impozitul funciar și de impozitul general iar celelalte culte pot solicita și obține anumite avantaje fiscale cum ar fi: exonerarea de taxe pe donațiile primite în scop caritabil, exonerarea de taxe funciare pentru imobilele destinate activităților religioase și caritabile, exonerare de taxe vamale pentru anumite publicații.


Luxemburg

Ținând cont de raportul privilegiat dintre Stat și Biserica catolică și de principiul nediscriminării, finanțarea cultelor recunoscute este asigurată integral din bugetul de stat. Bisericile recunoscute au o personalitate juridică de drept public și se bucură de aceleași avantaje fiscale ca și fundațiile și organizațiile non profit. Locașele de cult sunt scutite de impozit, iar veniturile nelucrative nu sunt taxate.


Malta

Biserica romano-catolică este Biserică de Stat. Principalul venit al Bisericii romano-catolice îl reprezintă cel obținut din titlurile de stat cu care a fost despăgubită Biserica romano-catolică pentru patrimoniul naționalizat. O altă sursă sunt donațiile între vii și pentru cauză de deces. Biserica nu plătește impozit pe beneficiu, nu plătește impozit pe imobilele destinate cultului și poate obține subvenții din partea Statului pentru activitățile de interes public.


Olanda

În Olanda există un sistem de separație rigidă între Stat și culte. Chiar dacă nu există o finanțare directă a cultelor, acestea sunt exonerate total sau parțial de taxele pe donații cu scop religios, și beneficiază de o reducere a taxelor pentru electricitate și a celor pentru transferul de proprietate. Asistența religioasă în instituțiile publice este finanțată de Stat în Baza principiului garantării active a libertăților fundamentale.


Polonia

În Polonia, relațiile dintre Biserică și Stat sunt marcate de rolul important pe care îl are Biserica romano-catolică în societate. Pornind de la acordurile negociate de Stat cu Biserica majoritară, în baza principiului nediscriminării, și celelalte culte recunoscute pot beneficia de subvenții din partea Statului, și de o finanțare indirectă prin intermediul avantajelor de ordin fiscal. Asfel cultele sunt exonerate de impozitul pe profitul reinvestit în activitățile cu caracter religios, social-cultural, educativ, științific sau pentru construirea de imobile destinate activității religioase. Ele nu plătesc taxe funciare pe locașele de cult, taxe pentru înregistrarea contractelor civile și taxe vamale pentru produsele destinate activităților religioase, sociale sau educative.


Portugalia

In Portugalia se face distincție între comunitățile religioase în sens general, comunități înregistrate și comunități statornicite sau înrădăcinate în societate. Această ultimă categorie beneficiază de toate avantajele fiscale obținute de Biserica romano-catolică prin concordatul din 2004. Chiar dacă în virtutea principiului neutralității și al nediscriminării Statul portughez se prezintă ca fiind echidistant în relațiile cu cultele, el subvenționează persoanele juridice ale Bisericii romano-catolice, poate sprijini și alte culte, participă la contruirea noilor locașe de cult ale cultelor, iar comunitățile locale pot ceda teren pentru construcții cu caracter religios. Statul subvenționează pensiile misionarilor catolici din vechile colonii. Statul plătește emisiunile religioase ale radioului și televiziunii publice iar activitățile cu caracter religios inclusiv cele de formare nu sunt impozitabile. Persoanele juridice înregistrate beneficiază de scutire de impozitul pe locașul de cult și pe imobilele destinate activităților religioase. Este scutită de taxe achiziționarea de imobile pentru scop religios. Donațiile făcute entităților de cult înregistrate pot fi deduse din venitul impozabil până la nivelul de 15% din acesta iar legea prevede o reducere a contribuțiilor sociale pentru salariații Bisericii, atât pentru angajator, – 8% în loc de 23,75% cât și pentru salariat – 4% în loc de 11%.


Regatul Unit al Marii Britanii

Chiar dacă Regatul Unit al Marii Britanii are un sistem al Bisericii de Stat, existând două Biserici naționale. Statul nu intervine foarte mult în domeniul finanțării acestora. Principala sursă de finanțare a Bisericilor majoritare sunt veniturile obținute din expluatarea patrimoniului imobiliar. Cultele beneficiază de toate scutirile de care beneficiază entitățile caritabile fiind scutite de taxele funciare, de impozitul pe venit și de impozitul pe venitul de capital. Cultele pot primi subvenții de stat pentru restaurarea locașelor de cult în procent de 10% din valoarea integrală a lucrării, iar subvenția este justificată de valoarea istorică și culturală a imobilului. O parte importantă din finanțare este susținută din veniturile realizate de loteria națională.


Slovacia

Statul slovac își structurează relațiile cu cultele ținând cont de principiul neutralității confesionale afirmat de Constituție în cadrul unui sistem de recunoaștere a cultelor. Statul asigură salarizarea personalului de cult, a cultelor recunoscute, inclusiv în privința asigurărilor sociale. Statul subvenționaează administrația cultelor și sprijină construcția, restaurarea și întreținerea locașurilor de cult. Cultele recunoscute sunt exonerate de impozitul pe donații, de impozitul pe terenurile și clădirile destinate cultului și formării personalului de cult, de taxele pentru transferl de proprietate. Valoarea donațiilor făcute cultelor poate fi dedusă din venitul impozabil. În același timp cultele beneficiază de o reducere a cotizațiilor sociale pentru salariații lor.


Slovenia

În Slovenia, relațiile dintre Biserică și Stat sunt bazate pe principiile constituționale ale separației dintre Stat și Culte, egalitatății între culte, și libertății de exercitare activităților de cult în cadrul ordinii juridice, enunțate de articolul 7 din Constituție. Legea prevede că Biserica și cultele înregistrate își asigură finanțarea în principal din donațiile credincioșilor și din venituri proprii. Statul poate finanța cultele recunoscute în mod direct prin subvenții pentru toate ramurile de activitate. În mod indirect cultele sunt finanțate prin scutirea de impozitul pe venitul obținut din activitățile nonlucrative, exonerarea de impozitul pe imobilele afectate cultului și de taxele vamale pentru produsele importate pentru un scop de cult. Donațiile făcute cultelor pot fi deduse dn venitul impozabil iar venitul cultelor afectat activităților religioase și caritabile nu este impozat. Personalul de cult plătește impozit pe venit dar poate deduce 40% din cheltuielile personale ca și cheltuieli de administrare a activității de cult. Cultele nu plătesc impozit pe imobilele primite ca donație între vii sau pentru cauză de moarte dacă acstea sunt folosite în interes public.


Spania

Relațiile dintre Statul spaniol și culte este marcată de poziția predominantă a Bisericii Romano-catolice. Doar Biserica romano-catolică primește ajutoare directe de la Stat. Fiecare contribuabil poate plati 0,5% din impozitul pe venit direct către Biserică. Cultele care au semnat un acord cu Statul ( Biserica catolică, Biserica protestantă, comunitatea evreiască și comunitatea musulmană) sunt considerate din punct de vedere fiscal drept entități nelucrative. Ele sunt scutite de impozite dacă scopul în care sunt folosite veniturile sunt cele declarate ca obiective statutare. Publicațiile religioase și obiectele religioase sunt scutite de taxe. Nu se plătește impozit nici pe locașurile de cult.


Suedia

În anul 2000, Statul suedez a trecut de la sistemul Bisericii de Stat la un sistem de separație moderată, în care principiul autonomiei cultelor este însoțit de un sprijin consistent din partea Statului. Cultele pot beneficia de sistemul fiscal suedez pentru colectarea unui impozit de cult sau pot opta pentru un sprijin global acordat de către Stat în funcție de ponderea pe care o are cultul respectiv în societate. După reforma relațiilor dintre Biserică și Stat în Suedia, Fondul Bisericesc care avea vocația de a asigura veniturile pentru finanțarea Bisericii de Stat a fost transferat Bisericii Suedeze. El are în continuare vocația de a asigura finanțarea integrală a Bisericii Suediei. Cultele sunt scutite de taxe pentru veniturile din activități nonlucrative iar Biserica suedeză și cultele recunoscute nu plătesc impozit pentru locașele de cult.


Ungaria

În Ungaria există un sistem de înregistrare a cultelor, iar Statul consideră că activitatea cultelor înregistrate este de utilitate publică. Principala sursă de finanțare a cultelor este venitul din expluatarea patrimoniului imobiliar retrocedat în mare parte în natură sau prin compensări, după căderea regimului comunist. Statul permite cetățenilor să redirecționeze 1% din taxe cultelor, iar Statul suplimentează această sumă. Comunitățile locale pot participa la construirea locașurilor de cult și pot subvenționa renovarea acestora. Finanțarea indirectă este realizată în principal prin exonerarea de taxele pe transferul de proprietate a bunurilor imobile, exonerarea pentru impozitul funciar și exonerarea de taxe de timbru pentru proceduri administrative.


Concluzii

Din cele prezentate mai sus am putut observa că finanțarea cultelor este asumată de toate Statele Uniunii Europene, în mod neuniform dar fără nicio excepție. Chiar și statele care au un sistem de separație rigidă între Biserică și Stat au adoptat căi de finanțare directă sau indirectă compatibile cu sistemul de separație.


Am observat deasemenea pe parcursul analizei noastre că

– în toate țările Uniunii Europene, cultele asumate de Stat, recunoscute sau înregistrate beneficiază cel puțin de toate avantajele acordate organizațiilor fără scop lucrativ, statele nu percep impozit locașurile de cult, donațiile făcute cultelor nu sunt taxate iar personalul de cult beneficiază fie de un sprijin direct, fie de scutiri de taxe și impozite, pentru facilitarea misiunii. Asistența religioasă în instituțiile publice este finanțată de Stat ca o consecință a garantării libertății religioase și de cult.

– în majoritatea țărilor Uniunii Europene venitul realizat de culte din activități lucrative este scutit de impozit dacă ese reinvestit în activități de interes public printre care sunt incluse și activitățile cultuale.


– în numeroase țări ale Uniunii europene personalul de cult beneficiază de reduceri a controibuțiilor sociale iar producerea și comercializarea obiectelor de cult sunt afectate de prevederi care avantajează cultele, fie prin scutirea de taxe, inclusiv taxe vamale, fie prin exonerarea parțială de alte taxe și impozite.