Nicolae Manolescu: Terorismul devine mai periculos în Europa Occidentală decât în Siria

Florin Negruțiu

Criticul Nicolae Manolescu, fost ambasador român la UNESCO, a vorbit în emisiunea „24 de minute” despre atentatele de la Paris și despre profilul terorii și al teroriștilor. El este de părere că teroriștii au pierdut războiul din Siria și se vor îndrepta către Europa. Un alt pericol este, mai spune criticul, întoarcerea oamenilor împotriva comunităților de musulmani. 

Fl.Negruțiu - N.Manolescu

Florin Negruțiu: 
Vorbim despre Franța, terorism și frică. Ați locuit timp de nouă ani în Franța. Ce vă spun prietenii acum, după atentatele din Paris?


Nicolae Manolescu: 
Erau și sunt în continuare în stare de șoc, deși nu am vorbit cu niciunul care să se fi aflat în preajma locului în care au avut loc atentatele.


Florin Negruțiu: 
V-a surprins faptul că atentatorii, în mare parte, sunt francezi?


Nicolae Manolescu: 
Nu, pentru că se pare că cea mai recentă modalitate de a pune în practică terorismul e de a se folosi de persoane care uneori sunt native. Atentatul de la Londra, de la metrou, a fost făcut de oameni născuți acolo. Și în Franța majoritatea sunt francezi. Printre ei, unul din cei de la Paris, venise prin Grecia, din Siria. Nu cred că Statul Islamic se mai bazează acum pe inflitrarea migranţilor. Sunt oameni născuți în Franța, școliți în Franța, crescuți în Franța.

Mai e ceva foarte grav. Mi-a spus cineva că există în nordul Parisului un cartier unde nici poliția nu pătrunde. Unde toate reglementările sunt radical islamiste, unde se aplică Sharia. În Anglia sunt 700 și ceva de mici comunități unde își aplică legile lor. Cum sunt comunitățile țigănești de la noi, care au staborul lor și propriile legi.


Florin Negruțiu: 
Existau semne de acum câțiva ani că periferia vrea să dea foc orașului. Autoritățile nu au intuit că tinerii din periferie pot merge mult mai departe?


Nicolae Manolescu: 
Probabil că nu. Sarkozy, în timpul mandatului său de președinte, a desființat poliția de proximitate. Acum se pune problema să o înființeze din nou. Unul din aspectele nenorocirii de acum o săptămână e că au venit cu arme - nu cu fleacuri - au venit cu ele de undeva. Au mers cu ele pe străzile din Paris, nu i-a observat nimeni. Sigur, e mare aglomerație în Paris, dar cum te duci? Te plimbi cu armele în sacoșă? Foarte ciudat.

Faptul că transportă astfel arme arată că granițele sunt foarte poroase. 

Şi legile sunt permisive. Când în Irak, după ce a fost lichidat regimul Saddam, primul lucru pe care l-ar fi făcut orice stat comunist, cum era Rusia - dacă în locul americanilor erau rușii -, interziceau armele. Anunțau: „Predaţi armele! Cine e prins cu arma, e împușcat”. De ce nu s-a întâmplat niciodată nimic de acest gen în regimurile comuniste? Pentru că interziceau armele. Obama a vrut să interzică armele și nu poate. În Franţa, de exemplu, ar trebui interzise și reacordate permise doar pentru anumite tipuri de arme. Ele nu vin din afară, ci dinăuntru. Acolo se fac, nu le introduc. Nu e vorba de granițe aici.


Florin Negruțiu: 
Cei care au comis atentatele sunt francezi, părinții lor au venit, majoritatea, în anii 60. În SUA, cetățenii își pierd legătura etnică după o generație. În Franța de ce nu se reușește?


Nicolae Manolescu: 
Au fost două abordări. În Marea Britanie era acceptarea multiculturalismului. Contribuabilul englez a plătit ca să se facă moschei, scoli coranice, în ideea de a fi lăsaţi să-și facă religia și cultura în forma originală. În Franţa a fost principiul integrării, dar aplicat foarte prost și pornind de la o confuzie. Două cuvinte sunt confundate: naționalitate și cetățenie. Ei au vrut să integreze în sensul naționalității. Dar ei sunt de naționalitate marocană și așa mai departe. Naționalitatea nu se poate retrage. Cetățenia este un drept, care se poate retrage. Dar naționalitatea, nu. Integrarea trebuia făcută pe cetățenie, în funcție de obligațiile pe care le respectă. Li se acordă anumite drepturi în funcție de anumite obligații pe care le respectă.  

Se ajunge la chestiunea religioasă. Nu toți musulmanii sunt răi, cum nu toți creștinii sunt buni. Sâmburele criminalității care se dezvoltă acum de unde pleacă? Nu dintr-o anumită ideologie sau religie? Comunismul de unde a plecat? Dintr-o doctrină a lui Marx, preluată de Lenin și pusă în practică de Stalin. Doctrina salafistă nu e un miez de unde pleacă toată povestea? Nu condamn musulmanii sau religia, dar ei trebuie să vadă ce sâmbure există în religia lor. E clar că există acolo. Mahomed cerea să fie omorâți ca niște câini necredincioșii. Asta e în Coran. Sigur că e în context, ține de o anumită epocă. Și creştinii au omorât în numele unei anumite idei de credință în timpul cruciadelor.


Florin Negruțiu: 
Suntem în epoca resurecției războaielor religioase?


Nicolae Manolescu: 
Da. Principalul conflict nu este între creștini și musulmani, este între sunniti și siiți. Mai rău decât era între catolici și protestanți. Fiecare având fieful lui, țara lui, asta e problema. 

Acum se vorbește cum să-i câștigăm pe sunniții din Statul Islamic, pentru ca ei să înceapă opoziția și să se înțeleagă cu șiiții. Nu vor, pentru că le e mai frică de șiiți decât de fundamentaliști.


Florin Negruțiu: 
Ați înțeles scopul teroriștilor?


Nicolae Manolescu: 
Da. Dovadă că încep să lovească locuri foarte populate. Cred că vor începe să lovească în mall-uri. Vor să creeze frică, insecuritate. Cred că au pierdut partida în Siria. Ce urmează acum, pe durată medie, e să se termine povestea de acolo. Le taie resursele. Au început bombardamente serioase. Acolo s-a terminat. Deci se vor muta încoace. Terorismul devine mai periculos în Europa Occidentală decât în Siria.


Florin Negruțiu: 
S-a sofisticat această reţetă a terorii?


Nicolae Manolescu: 
Evident. Locurile sunt departe unul de altul, dar sunt pe o linie. Pleacă de sus, de la Stade de France, și se duc până jos. Ei își caută o cale de ieșire și niciodată calea de ieșire nu e drumul pe care au venit. Niciodată nu fac drumul înapoi. 

Șocante sunt două lucruri: incapacitatea legislației franceze și, al doilea, consecințele care urmează. E greu de înțeles cum, după Charlie Hebdo, când știu că au 4.000 de potențiali teroriști în Franța, totul e ascultat, cei care fug în Siria nu mai pot veni înapoi. Deci s-au luat niște măsuri.

Un sondaj pe care l-am văzut acum două zile spunea că 88% dintre francezi acceptă o anumită restricţie a drepturilor cetățenești. Aici ar fi o mare greșeală din partea Guvernului francez sau a Parlamentului să nu adopte un act rapid de acest gen, pentru că trece şocul și se uită.  


Florin Negruțiu: 
Ce ar însemna limitarea drepturilor cetățenilor?


Nicolae Manolescu: 
Ar însemna dreptul de a asculta telefoanele, de a urmări site-urile, fără neapărat șapte mii de autorizații de la procuratură. În plin centrul Parisului, la Hotel des Invalides, dedesubt, pe sute de hectare, există toate staţiile de ascultare. Toată lumea știe că sunt acolo. Personalul de acolo e strict secret. Am vazut reportaje. Au o tehnică de ascultare extraordinară și se plângeau de birocraţie. Acolo au sisteme de ascultare extraordinare și se plângeau de birocrație. Chiar și în cazuri de urgență. Ori sunt cazuri când trebuie să te duci după el în secunda următoare, nu a doua zi de dimineață. 

Apoi, securizarea frontierelor. Pe Aeroportul Otopeni, a doua zi după Hannovra, nu era niciun control. Soția mea pleca în Germania. Nu se poate așa ceva. În privința asta, nu am încredere în francezi. 

E o mare problemă dacă serviciile franceze și-au făcut datoria. Mie mi se pare că nu. 

Franța nu e Iugoslavia, dar ce se întâmplă acum acolo începe să semene cu scenariul iugoslav. Păi eu stau în același bloc, la același etaj, de o viață cu unul cu care mă înțeleg. Cu unul care e francez, cu unul care e marocan... El e musulman, eu creștin. Și, brusc, îi scriu pe ușă o spânzurătoare. Pericolul acesta e în Franța. E o implozie socială. Sigur, Franţa e stabilă, nu e un stat federat. Pericolul cel mai mare e această implozie socială. Au început să dea foc la moschei. De asta mă tem cel mai tare.


Florin Negruțiu: 
Deci comunitatea franceză s-ar putea întoarce împotriva comunității de musulmani...


Nicolae Manolescu: 
Da. Această implozie socială. Nu se mai suportă. Au început să dea foc la moschei. De asta mă tem cel mai tare. 


Florin Negruțiu: 
Noi, românii, cum privim acest atentat din Paris? În România ar putea avea loc un astfel de atentat sau suntem prea mici?


Nicolae Manolescu: 
Nu vedeți că nici migranții nu vin la noi? Au nimerit unii din greșeală unii și ne-au întors spatele. Avem o reputație proastă. 


Florin Negruțiu: 
Credeți că va crește pericolul terorist dacă acceptăm cotele de refugiați?


Nicolae Manolescu: 
Nu cred că ajungem acolo. Cât am stat în Franța, pot să vă spun ceva. Atitudinea - nu a francezilor, că a lor nu a fost niciodată prea strălucită - nu este nici bună, nici proastă. Noi nu ieșim în lume decât când se întâmplă câte o tragedie. Când a fost tragedia din Colectiv, când a căzut Guvernul. Noi nu contăm. Asta este și marea noastră problemă. Nu cred că faptul că vom primi refugiați va determina Statul Islamic să ne atace.   


Florin Negruțiu: 
Care ar fi cea mai mare greșeală pe care o poate face Europa?


Nicolae Manolescu: 
Cred că o eroare ar fi și să îi primească pe toți, nediscriminat, dar nici să nu primească deloc nu ar fi bine. Să fie eliminați cei care nu vin din zone de război. Ne trezim și cu pakistanezi, care, acum, nu au ce căuta. 


Florin Negruțiu: 
Ați ieșit din politică acum 15 ani. Ați ieșit în stradă acum două săptămâni. Ce părere aveți despre noul Guvern?


Nicolae Manolescu: 
Eu acord credit înainte de a vedea la treabă. Sper să facă treabă. Cam pe jumătate din membrii Guvernului îi cunosc și sunt oameni serioși. Nu sunt oameni politici. Cioloș e un om foarte serios, nici el nu e om politic. Eu le acord credit. Au o singură problemă. Au făcut niște concesii partidelor. Nu se putea altfel, ca să treacă de vot. Îi sfătuiesc să nu se lase pe mâna partidelor. 

Până secolul trecut, Franţa a fost una dintre marile puteri coloniale ale lumii. Din colonii au venit în Franţa milioane de oameni care s-au stabilit, în general, în suburbiile marilor oraşe. Problema e că au rămas acolo, într-o lume săracă şi fără mari perspective. Un teren fertil pentru violenţă şi, mai apoi, pentru radicalizare. Această enclavizare e un fenomen care s-a accentuat în ultimele decenii, iar acum se vorbeşte deja de o situaţie pe care autorităţile pur şi simplu nu ştiu cum să o mai gestioneze. 

Pe de altă parte, preşedintele francez Francois Hollande și-a anunțat intenția de a schimba Constituţia ţării. Printre propuneri se numără retragerea cetăţeniei franceze persoanelor cu dublă cetăţenie care comit acte contra Franţei.