ROMAN SFERA
(Note de drum)
Împãratul David învinge pe Iebusiți și ocupã Sionul, Ierusalimul (Orașul Pãcii). Vârful muntelui Sion se numește Moria, unde Avram trebuia sã-l jertfeascã pe Isac și pe el împãratul Solomon clãdește mãrețul Templu. Din acest Templu azi a rãmas un singur zid, Zidul Plângerii, la care Evreii vin, se roagã și citesc din ,,Plângerile lui Ieremia" și pun niște hârtii în crãpãturile zidului.
Zidul Plângerii
Evreii plâng trecutul lor mãreț și nu blestemul și osânda pe care și-au luat-o singuri, rãstignindu-L pe Hristos și cerând ,,sângele lui asupra noastrã și asupra copiilor noștri".
În Marțea cea Mare, Mântuitorul a profețit ,,vedeți voi aceste ziduri mari, nu va rãmâne piatrã pe piatrã care nu se va dãrâma” (Mc. 13,1-4). În acest timp Mântuitorul era pe muntele Mãslinilor împreunã cu Apostolii Petru, Andrei, Ioan și Iacob.
Un împãrat Iulian pentru ca sã dovedeascã contrariu a început sã zideascã Templul din nou și din temelia lui a ieșit foc și a ucis pe toți lucrãtorii.
Ajunși în Ierusalim, trecem pe lângã poarta Iaffa, apoi poarta Damascului, pe care Saul a ieșit sã prigoneascã creștinii din Damasc și s-a întors tot pe ea ca Apostol al Domnului.
poarta Iaffa
Trecem pe lângã poarta lui Irod; iar a doua zi dupã o noapte aproape nedormitã, am mers pe jos și-am intrat pe poarta Sfântului Ștefan lângã care a fost omorât Sfântul cu pietre. Din cele șapte porți au mai rãmas neamintite poarta de Aur, pe care a intrat Domnul la Florii, poarta Dublã și poarta Sionului (Siloamului). Poarta de Aur (Auritã) este închisã azi și se va deschide la Judecata de apoi. Pe ea va intra Domnul și noi vom veni la Scaunul de Judecatã care va fi pe Stânca Moria, iar popoarele toate strânse în Valea Kedronului, sau Valea lui Iozafat (Plângerii). (Ioel 3,12): Aceastã Vale se gãsește între Ierusalim și Muntele Mãslinilor.
Intrând pe poarta Sfântului Ștefan cotim la dreapta la o depãrtare de circa 20-30 m unde se gãsește Lacul Vitezda. În acest Lac coborându-se Îngerul Domnului tulbura apa și cine intra primul în Lac se vindeca de orice boalã. Domnul nostru Iisus Cristos vizitând acest Lac îl vindecã pe un Slãbãnog care aștepta 38 de ani ca sã se vindece.
Lacul Vitezda
Sfânta Elena mama împãratului Constantin cel Mare zidește o bisericã deasupra acestui Lac. Azi se gãsesc pe acest loc doar niște ruine. În apropierea Lacului Vitezda, la câțiva metri este casa Sfântului Ioachim și Ana, pãrinții nãscãtoarei de Dumnezeu Maria. În aceastã casã s-a nãscut fecioara Maria. Pe acest loc este ridicatã o bisericã franciscanã.
De aici înaintãm spre vest, urcãm spre Pretorium-Antonia în locul în care Ponțiu Pilat l-a judecat pe Domnul nostru, Iisus Hristos. Pe acest loc azi se gãsește o scoalã palestinianã, nu ni se dã voie sã intrãm, doar primim explicații cã pe acoperișul școlii respectiv temelia școlii era Pretoriul pe care stãtea, Pilat și întreba pe Evrei ce sã facã cu Iisus pe care el nu-l gãsește vinovat.
Piața Gabata azi nu mai existã. În afara curții Pretoriului (Fortãreței Antonia) îl aștepta Crucea pe Hristos, acesta fiind al doilea popas. Pe acest loc se gãsește o placã în limba latinã pe care scrie cã a fost flagelat, bãtut. Azi din Pretoriu a rãmas numai un arc ECCE HOMO – Iatã Omul.
II-lea Popas (Arcul Ecce-Homo)
Dupã câțiva pași la al treilea popas, Iisus cade sub greutatea crucii și aici e ridicatã o capelã armeanã. Mergem drept și dupã un oarecare timp cotim la stânga la al patrulea popas, însemnat, printr-o marmurã albã cu un bazorelief, întâlnirea Domnului cu Mama Lui. Dacã am merge drept la vreo 30 de m. e casa bogatului nemilostiv, din piatrã cu douã etaje, iar pe sub o bolta casei trecând ajungi la Templul lui Solomon (Luca16,19). Însã noi cotim la dreapta și la al cincilea popas ostașii romani pun pe Simeon Cireanul sã-i ajute lui Hristos la ducerea Crucii. Simeon era Libian și se întorcea de la holdã. El nu era creștin însã fii lui, Ruf și Alecsandru erau buni creștini (Marcu 15,21).
Evreii nu puneau mâna pe Cruce considerând-o blestematã.
Al șaselea popas o femeie cu numele Veronica șezând în foișorul ei broda o hainã, vede cum îl bat pe Hristos și cum îi curge sudoare cu sânge pe fațã, ia un prosop de mãtase, cobooarã jos și-I șterge fața. Pe prosop rãmâne imprimat chipul lui Hristos. Urcând în casã îi aratã tatãlui ei, iar acesta fiind un iudeu plin de urã o aruncã în foc însã nu a ars. Și azi se considerã cã acest prosop este în Biserica Sfântul Petru din Roma. Tot la Roma se gãsesc și piroaiele din Crucea Domnului, Sfântul Giulgiu la Torino pe care este imprimatã figura întreagã al lui Iisus, tabla de lemn scrisã în trei limbi care a fost pusã deasupra Crucii lui Hristos și pe care era scris ,,Isus Nazarineanul, regele Iudeilor”. Cununa de spini se gãsește la Paris. Din lemnul Sfintei Cruci se gãsesc bucãți în Ierusalim, Grecia, Franța și Italia.
V-lea Popas (Simeon Cireanul)
Pe Iconostasul de la diferite biserici îl au zugrãvit deasupra Ușilor Împãrãtești Sf. Prosop cu fața Domnului pe el.
Popasul șapte, (Poarta judecãții), pe timpul lui Iisus acest loc era în afara cetãții. De aici începe o aglomerație mare cu strãzi strâmte cu prãvãlii, unii trag cãrucioare dupã ei, alți din locuitori vin cu trãsuri trase de mãgari strigând "loc, loc" apoi înaintãm foarte greu, ne pierdem de grup și ajungând la niște trepte și neștiind unde sã mergem așteptãm grupul sã ne ajungã.
Popasul opt însemnat cu o cruce neagrã pe zid cu inscripția "Is. Hs. Ni. Ka.", (Iisus Hristos va învinge). Dupã Domnul mergeau fiicele Ierusalimului și plângeau. Domnul le spune „Fiice ale Ierusalimului nu Mã plângeți pe Mine, ci pe voi și pe fiii vostri, cã dacã se face aceasta copacului verde, ce va fi cu cel uscat, adicã care și-a pierdut sufletul”(Luca 23,27-30).
Al noulea popas. Domnul fiind obosit, cade a treia oarã și aici se gãsește un stâlp de care a fost legat, la intrarea în curtea unei biserici copte. Cotind la stânga intrãm în aceastã bisericã nu prea mare și un preot uscãțiv, în haine vechi, mic de staturã. Ne citește în limba lui dintr-o carte groasã în formã de cruce. Dãm ajutoare și ieșim aproape, în fața Bisericii Sfântului Mormânt. Înainte de a intra pe ușa Sfântului Mormânt pe stâlpul din stânga ușii se observã o crãpãturã de lungimea unui metru. Aici pe la anul 1600 armenii închiserã ușa Sfântului Mormânt și n-au dat voie Patriarhului Ierusalimului sã intre. Acesta face o rugãciune împreunã cu suita lui și credincioșii care erau în urma lui, iar Dumnezeu fulgerã stâlpul și ușa se deschide. M-am închinat și eu și-am simțit cã în crãpãtura stâlpului de la ușã se simte miros de bunã mireasmã - mir.
Popasul VIII-lea
Intrând în Sfânta Bisericã urcãm la dreapta vreo 18 pânã la 20 de trepte și ajungem într-o încãpere (Capelã), locul unde Domnul Iisus Hristos a fost pironit pe Cruce. Aici amintesc pentru noi ortodocșii cã picioarele Domnului au fost pironite pe Cruce paralel, nu încrucișate cum afirmã catolicii.
Capela mortuarã
va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu