Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (II)

Gregor Peter Schmitz

Cunoscutul om de afaceri american George Soros afirmă în partea a doua a interviului acordat lui Gregor Peter Schmitz că premierul ungar Victor Orban atacă valorile Uniunii Europene din interior, în vreme ce Putin le atacă din exterior. Mai mult, afirmă că marii lideri ai Europei au fost gestionat greșit cazul Grecia încă de la început și avertizează că UE fără Regatul Unit ar duce la o uniune și mai slăbită. La precizarea că viziunea asupra viitorului este sumbră, miliardarul răspunde prin faptul că “este mult mai bine să privim realitatea dură drept în față decât să ne prefacem că nu o vedem”. Doar așa pot fi rezolvate problemele grave cu care se confruntă UE, crede George Soros.

George Soros - Gregor Peter Schmitz

Gregor Peter Schmitz: 
De ce planul dumneavoastră ar împiedica refugiații să inunde Europa?

George Soros: 
Noi susținem o politică europeană comună în domeniul azilului, care ar reafirma controlul asupra granițelor europene, mai degrabă decât asupra celor naționale, și le-ar permite solicitanților de azil să ajungă în Europa într-un mod sigur și ordonat și într-un ritm care să reflecte capacitatea UE de a-i primi. Orbán susține utilizarea granițelor naționale pentru a împiedica intrarea migranților.

Gregor Peter Schmitz: 
Și cine iese câștigător din acest conflict?

George Soros: 
În Ungaria, Orbán a avut câștig total. Ceea ce este mai preocupant este că începe să câștige și în Europa. Se va lupta cu Merkel pentru conducerea Europei. Și-a lansat campania la conferința din septembrie 2015 a partidului Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (partidul-soră al Uniunii Creștin-Democrate a lui Merkel) și a făcut acest lucru mână în mână cu Horst Seehofer, președintele german al partidului. Iar această luptă este una reală. Sunt atacate valorile și principiile pe care a fost fondată Uniunea Europeană. Orbán le atacă din interior, Putin din exterior. Amândoi încearcă să determine renunțarea la subordonarea suveranității naționale în fața unei ordini supranaționale, europene.

Putin merge chiar mai departe: el vrea înlocuirea statului de drept cu statul de forță. Amândoi vor întoarcerea la o epocă demult apusă. Din fericire, Merkel a luat această provocare în serios. Ripostează, iar eu o sprijin nu doar prin vorbe, ci și prin fapte. Fundațiile mele nu se implică doar în activități de susținere a unor cauze, ci încearcă să aibă o contribuție pozitivă concretă. În 2013 am înființat o fundație în Grecia, Solidarity Now. Am văzut clar că Grecia, în situația sa de sărăcire, urma să aibă dificultăți în îngrijirea numărului mare de refugiați blocați acolo.

Gregor Peter Schmitz: 
De unde vin banii pentru planul dumneavoastră?

George Soros: 
Ar fi imposibil pentru UE să finanțeze aceste cheltuieli din bugetul actual. Ar putea, însă, să strângă aceste fonduri prin emiterea de obligațiuni pe termen lung, făcând uz de ratingul său de împrumutare AAA, în cea mai mare parte nevalorificat. Sarcina rambursării ar putea fi distribuită în mod echitabil între statele membre care acceptă refugiați și cele care refuză să facă acest lucru sau care impun restricții speciale. Nu mai trebuie să menționez că aici eu și doamna cancelar Merkel ne situăm pe poziții diferite.

Gregor Peter Schmitz: 
V-ați retras de la conducerea fondului dumneavoastră de hedging și vă dedicați în prezent în totalitate fundației. Care sunt principalele dumneavoastră proiecte?

George Soros: 
Sunt prea multe ca să le pot enumera. Se pare că suntem implicați în majoritatea chestiunilor politice și sociale arzătoare din întreaga lume. Însă aș dori să menționez în mod special Institutul pentru o Nouă Gândire Economică (INET) și Universitatea Central Europeană (CEU), deoarece s-a declanșat o revoluție a științelor sociale, iar eu sunt profund implicat atât personal, cât și prin intermediul fundațiilor mele. Cu ajutorul științelor naturii, omenirea a preluat controlul asupra forțelor naturii, însă capacitatea noastră de autoguvernare nu a menținut ritmul realizărilor din domeniul științelor naturii. Avem capacitatea de a ne distruge propria civilizație și suntem chiar pe cale să facem acest lucru.

Gregor Peter Schmitz: 
Imaginea dumneavoastră despre viitorul nostru este sumbră.

George Soros: 
Dar este o opinie părtinitoare și este așa în mod deliberat. Recunoașterea unei probleme este o invitație la a face ceva pentru a o rezolva. Aceasta este principala lecție pe care am învățat-o în perioada de formare a vieții mele, în 1944, când naziștii au ocupat Ungaria. Probabil nu aș fi supraviețuit dacă tatăl meu nu ar fi făcut rost de acte de identitate false pentru familia lui (și pentru mulți alții). El m-a învățat că este mult mai bine să privim realitatea dură drept în față decât să ne prefacem că nu o vedem. Odată ce suntem conștienți de pericole, șansele de supraviețuire sunt mult mai mari dacă ne asumăm anumite riscuri decât dacă ne amestecăm cu teamă în mulțime. De aceea, eu m-am educat în așa fel încât să mă uit întotdeauna la partea întunecată. Acest lucru mi-a fost de folos pe piețele financiare și mă ghidează și acum în acțiunile mele de filantropie politică. Atât timp cât pot găsi o strategie câștigătoare, indiferent cât este de greu, nu mă dau bătut. Pericolul dă naștere oportunităților. Întotdeauna cel mai adânc întuneric este înainte de zorii zilei.

Gregor Peter Schmitz: 
Care este strategia dumneavoastră câștigătoare pentru Grecia?

George Soros: 
Ei bine, nu am una. Cazul Greciei a fost gestionat greșit încă de la început. Atunci când criza din Grecia s-a manifestat pentru prima dată, către sfârșitul anului 2009, UE, condusă de Germania, a sărit în ajutor, însă a perceput dobânzi punitive pentru împrumuturile oferite. Din acest motiv datoria națională a Greciei a devenit nesustenabilă. Și aceeași greșeală a fost repetată în cursul negocierilor recente. UE a vrut să-l pedepsească pe prim-ministrul grec Alexis Tsipras și în special pe fostul lui ministru al finanțelor, Yanis Varoufakis, neavând totodată altă opțiune decât să evite intrarea în incapacitate a Greciei. În consecință, UE a impus condiții care vor împinge Grecia către o și mai mare depresiune.

Gregor Peter Schmitz: 
Este Grecia o țară interesantă pentru investitorii privați?

George Soros: 
Nu atât timp cât face parte din zona euro. Cu euro ca monedă, este puțin probabil ca această țară să prospere, deoarece rata de schimb este mult prea ridicată pentru a fi competitivă.

Gregor Peter Schmitz: 
Cât de mult vă îngrijorează faptul că în mijlocul tuturor acestor crize, un stat membru important, cum este Regatul Unit, ia în considerare ieșirea din Uniunea Europeană?

George Soros: 
Foarte îngrijorat. Sunt ferm de părere că Regatul Unit ar trebui să rămână în Europa nu doar din motive economice, ci mai întâi din motive politice. UE fără Regatul Unit ar fi o uniune mult slăbită.

Gregor Peter Schmitz: 
Sondajele arată totuși că majoritatea britanicilor sunt în favoarea unui Brexit, adică în favoarea ieșirii din UE.

George Soros: 
Campania pentru Brexit a indus cu bună știință publicul în eroare. În prezent, Regatul Unit se bucură de cea mai favorabilă înțelegere cu Europa. Are acces la o piață comună spre care se îndreaptă aproape jumătate din exporturile țării, fără să se confrunte în același timp cu povara aderării la zona euro.

Gregor Peter Schmitz: 
De ce nu este comunitatea britanică de afaceri mai vocală în privința dezavantajelor Brexitului?

George Soros: 
Conducerile corporațiilor multinaționale care și-au consolidat capacitățile de producție în Regatul Unit ca o platformă de lansare către piața comună sunt reticente să afirme public că se opun Brexitului, deoarece nu vor să se amestece într-o dezbatere politică în care clienții lor au puncte de vedere diferite. Dar dacă le adresați această întrebare în privat, așa cum am făcut eu, veți vedea că vor confirma această opoziție.

Campania pro Brexit a încercat să convingă publicul britanic că este mai ușor ca țara să stea în afara pieței comune decât să facă parte din ea. Campania s-a putut desfășura în voie deoarece guvernul a dorit să lase impresia că așteaptă un moment mai bun.

Gregor Peter Schmitz: 
Mult timp, Europa – și lumea în general – au putut conta pe China ca un motor de creștere și de creditare.

George Soros: 
Istoric vorbind, China este încă cea mai importantă țară. Încă are acumulate rezerve foarte mari de valută.

Gregor Peter Schmitz: 
Și aceste rezerve vor ține țara la adăpost?

George Soros: 
China își epuizează foarte rapid rezervele. De asemenea, se bucură și de un imens depozit de încredere din partea populației chineze: mulți poate nu înțeleg cum funcționează cu adevărat regimul chinez, dar cred că un regim care a reușit să depășească atâtea probleme știe ce face. Totuși, acest depozit de încredere se epuizează și el într-un ritm deosebit de rapid, deoarece conducerea a făcut numeroase greșeli. Președintele Xi Jinping poate continua politicile actuale aproximativ încă trei ani, dar în acest timp China va exercita o influență negativă asupra restului lumii prin consolidarea tendințelor deflaționiste care sunt deja predominante. China este responsabilă pentru o mai mare parte din economia mondială decât oricând în trecut, iar problemele cu care se confruntă nu au fost niciodată mai dificil de controlat.

Gregor Peter Schmitz: 
Poate președintele Xi să se ridice la înălțimea așteptărilor?

George Soros: 
Abordarea lui Xi are un viciu fundamental. El a preluat controlul direct al economiei și al securității. Dacă ar reuși să implementeze o soluție orientată către piață ar fi mult mai bine pentru lumea întreagă și pentru China. Dar o soluție de piață nu este posibilă în absența unor modificări politice. Corupția nu poate fi combătută fără o presă independentă. Și tocmai o presă independentă Xi nu este dispus să permită. În această privință, el se apropie de Rusia lui Putin mai mult decât de idealul nostru de societate deschisă.

Gregor Peter Schmitz: 
Cum evaluați dumneavoastră situația din Ucraina?

George Soros: 
Ucraina a realizat un lucru aproape incredibil supraviețuind doi ani în fața atât de multor dușmani. Însă are nevoie de mult mai mult sprijin din afară, deoarece și-a epuizat forțele. Ținând Ucraina din scurt din punct de vedere financiar, Europa repetă greșeala pe care a făcut-o în Grecia. Vechea Ucraină avea multe în comun cu vechea Grecie – era dominată de oligarhi și serviciul public era exploatat de persoane care își foloseau funcțiile pentru propriul profit, în loc să stea în slujba cetățeanului. Dar acum există o nouă Ucraină care dorește să fie opusul celei vechi. Rada a adoptat recent un buget pentru 2016 care îndeplinește condițiile impuse de FMI. Acum este momentul să fie oferită perspectiva asistenței financiare suplimentare de care noua Ucraină are nevoie pentru a realiza reforme radicale. Astfel, țării i s-ar permite nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere și să devină o destinație atractivă pentru investiții. Reîntoarcerea noii Ucraine la vechea Ucraină ar fi o greșeală fatală deoarece noua Ucraină este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei atât în vederea rezistenței în fața agresiunii ruse, cât și pentru restabilirea spiritului de solidaritate care a caracterizat Uniunea Europeană la începuturile sale.

Gregor Peter Schmitz: 
Mulți îl critică pe Președintele SUA, Barack Obama, pe motiv că ar fi prea slab în legătură cu Rusia.

George Soros: 
Și au dreptate. Putin este tacticianul suprem care a intrat în conflictul din Siria deoarece a sesizat o oportunitate de a îmbunătăți imaginea Rusiei în fața lumii. Era gata să insiste până în momentul în care întâlnea o rezistență serioasă. Președintele Obama ar fi trebuit să-l contracareze mai devreme. Dacă Obama ar fi declarat închis spațiul aerian al Siriei atunci când Rusia a început să furnizeze echipamente militare la scară largă, Rusia ar fi fost obligată să respecte această măsură. Tot ce a dorit Obama însă a fost să evite orice posibilitate de confruntare militară directă cu Rusia. Prin urmare, Rusia a instalat rachete antiaeriene, iar Statele Unite au fost nevoite să împartă controlul spațiului aerian de deasupra Siriei cu Rusia. Aproape că am putea spune că prin doborârea avionului rusesc de luptă, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan i-a făcut o favoare lui Obama. Putin a fost nevoit să admită că aventura lui militară s-a lovit de o opoziție puternică, iar acum pare gata să accepte o soluție politică. Acesta este un lucru promițător

Mai există și ISIS, și atacurile teroriste care amenință să compromită valorile și principiile civilizației noastre. Teroriștii vor să-i convingă pe tinerii musulmani că nu există nicio alternativă la terorism și că dacă vor asculta de cei precum Donald Trump, vor reuși.

Gregor Peter Schmitz: 
Nu pot să nu să întreb. Îl cunoașteți pe Trump?

George Soros: 
Acum mulți ani, Donald Trump a vrut la un moment dat ca eu să fiu principalul locatar al uneia dintre primele lui clădiri. Mi-a zis: „Vreau să vii în această clădire. Prețul poți să-l stabilești tu”. Răspunsul meu a fost „Mă tem că nu-mi pot permite”. Și l-am refuzat.  


final

(preluat din cotidianul "Romania Liberă")

Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (I)

Gregor Peter Schmitz

George Soros - Gregor Peter Schmitz

Cunoscutul om de afaceri american George Soros susține că Angela Merkel și-a asumat mai multe riscuri atunci când s-a implicat în criza migranților, în timp ce în criza euro a fost mult mai preocupată de propria soartă politică. De aceea, menționează fondatorul celebrei Fundații Soros, Germania trebuie să se hotărască dacă vrea să accepte responsabilitățile și obligațiile care vin odată cu statutul de putere dominantă în Europa. George Soros avertizează și asupra pericolului care-l reprezintă pentru UE combinația dintre naționalismul etnic și religios.


Gregor Peter Schmitz: 
Pe coperta dedicată Cancelarului Germaniei, Angela Merkel, revista Time o numea pe aceasta „Cancelarul Lumii Libere”. Credeți că acest titlu este justificat?

George Soros: 
Da. După cum știți, eu am fost foarte critic la adresa cancelarului în trecut și rămân în continuare foarte critic în ceea ce privește politica ei de austeritate. Totuși, după ce președintele rus Vladimir Putin a atacat Ucraina, ea a devenit liderul Uniunii Europene și astfel, indirect, al Lumii Libere. Până la acel moment, era un politician înzestrat care se pricepea să citească dispoziția publicului și să acționeze în sensul ei. Atunci când a opus rezistență agresiunii ruse, ea a devenit un lider care și-a asumat un risc, trecând în opoziție față de opinia majoritară.

A dat dovadă poate chiar de o și mai mare clarviziune atunci când a recunoscut în criza migrației potențialul de a distruge Uniunea Europeană, în primul rând prin prăbușirea sistemului Schengen al frontierelor libere și apoi prin subminarea pieței unice. Și-a asumat inițiativa îndrăzneață de a schimba atitudinea publicului. Din păcate, planul nu a fost pregătit așa cum ar fi trebuit. Criza este departe de a fi soluționată, iar poziția ei de lider – nu doar în Europa, ci și în Germania și chiar în propriul partid – este atacată.

Gregor Peter Schmitz: 
Merkel era la un moment dat foarte precaută și calculată. Oamenii puteau avea încredere în ea. Însă în criza migrației a acționat impulsiv și și-a asumat un mare risc. Stilul său de a conduce s-a schimbat și acest lucru îi neliniștește pe oameni.

George Soros: 
Este adevărat, dar eu cred că schimbarea este binevenită. Există foarte multe lucruri care să ne neliniștească. Așa cum corect a prezis ea, UE este pe marginea prăpastiei. Criza din Grecia a învățat autoritățile europene arta afundării dintr-o criză în alta. S-a adoptat o practică de tergiversare, despre care mai curând și mai popular am putea spune că este un fel de a bate apa în piuă. În prezent, UE se confruntă nu cu una, ci cu cinci sau șase crize simultane.

Gregor Peter Schmitz: 
Mai specific, vă referiți la Grecia, Rusia, Ucraina, viitorul referendum din Regatul Unit și criza migrației?

George Soros: 
Da. Și nu ați menționat cauza primară a crizei migrației: conflictul din Siria. De asemenea, nu ați menționat efectul nefericit pe care atacurile teroriste din Paris și din alte zone l-au avut asupra opiniei publice europene.

Merkel a prevăzut corect potențialul crizei migranților de a distruge Uniunea Europeană. Această previziune s-a transformat în realitate. Uniunea Europeană are mare nevoie de o gură de oxigen.

Acesta este un fapt, dar nu este ireversibil. Iar cei care pot opri transformarea în realitate a predicției sumbre a lui Merkel sunt chiar germanii. Cred ca sub conducerea lui Merkel poporul german a obținut o poziție de hegemonie. Dar a obținut-o la un preț derizoriu. În mod normal, cei aflați într-o astfel de poziție trebuie să aibă grijă atât de propriile lor interese, cât și de interesele celor care se află sub protecția lor. Acum, germanii trebuie să decidă: vor să accepte responsabilitățile și obligațiile care vin odată cu statutul de putere dominantă în Europa?

Gregor Peter Schmitz: 
Ați spune că modul în care Merkel a acționat ca lider în criza migrației diferă de modul în care a acționat ca lider în criza euro? Credeți că este în mai mare măsură dispusă să devină un hegemon binevoitor?

George Soros: 
Cred că am cere prea mult. Nu am niciun motiv să îmi schimb opinia critică asupra modului în care Merkel a acționat ca lider în criza euro. Europa ar fi putut beneficia mult mai devreme de tipul acesta de conducere pe care Merkel îl demonstrează acum. Din păcate, atunci când a avut loc falimentul Lehman Brothers în 2008, ea nu a fost dispusă să permită garantarea la nivel european a salvării sistemului bancar deoarece a considerat că opinia publică germană majoritară se va opune. Dacă ar fi încercat să schimbe opinia publică în loc să o urmeze, tragedia Uniunii Europene ar fi putut fi evitată.

Gregor Peter Schmitz: 
Dar așa nu ar mai fi rămas cancelar al Germaniei timp de zece ani.

George Soros: 
Aveți dreptate. A fost foarte abilă în satisfacerea cererilor și aspirațiilor unei largi părți a publicului german. A beneficiat atât de sprijinul celor care doreau să fie buni europeni, cât și de al celor care doreau protejarea interesului național german. Nu este puțin lucru. A fost realeasă cu o majoritate în creștere. Însă în ceea ce privește criza migrației chiar a acționat din principiu și a fost dispusă să își riște poziția de lider. Merită sprijinul celor care îi împărtășesc principiile.

Pentru mine toate această chestiune este foarte personală. Sunt un ferm susținător al valorilor și principiilor unei societăți deschise, din cauza trecutului meu de supraviețuitor al Holocaustului ca evreu în timpul ocupației naziste. Și cred că Merkel împărtășește aceste valori din cauza propriului ei trecut, crescută fiind în regimul comunist din Germania de Est sub influența tatălui ei pastor. Acest lucru mă face un susținător al ei deși opiniile noastre sunt divergente în legătură cu multe aspecte importante.

Gregor Peter Schmitz: 
V-ați implicat atât de mult în promovarea principiilor unei societăți deschise și în sprijinirea schimbării democratice în Europa de Est. De ce există atâta opoziție și atât resentiment față de refugiați în acea zonă?

George Soros: 
Deoarece principiile societății deschise nu au rădăcini foarte adânci în acea parte a lumii. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, promovează principiile identității maghiare și creștine. Asocierea identității naționale cu religia este un amestec periculos. Iar Orbán nu este singurul. Liderului noului partid ales la conducere în Polonia, Jarosław Kaczyński, are o abordare similară. Acesta nu este la fel de inteligent ca Orbán, dar este un politician abil și a ales criza migrației ca temă centrală a campaniei sale. Polonia este una dintre cele mai omogene țări din Europa din punct de vedere etnic și religios. Un imigrant musulman în Polonia catolică este întruchiparea Celuilalt. Kaczyński a avut succes portretizându-l pe migrant ca pe diavolul însuși.

Gregor Peter Schmitz: 
Mai pe larg, cum vedeți situația politică din Polonia și Ungaria?

George Soros: 
Deși Kaczyński și Orbán sunt doi oameni foarte diferiți, regimurile pe care intenționează să le instituie sunt foarte similare. Așa cum am mai spus, ei încearcă să exploateze o combinație de naționalism etnic și religios pentru a se menține la putere. Într-un fel, încearcă să restabilească acea democrație de fațadă care prevala în perioada dintre Primul și cel de-al Doilea Război Mondial în Ungaria amiralului Horthy și Polonia mareșalului Piłsudski. Ajunși la putere, ei își pot subjuga unele dintre instituțiile democratice care sunt și trebuie să fie independente, cum ar fi banca centrală sau curtea constituțională. Orbán a făcut deja acest lucru; Kaczyński abia începe. Vor fi dificil de îndepărtat.

Pe lângă toate celelalte probleme ale sale, Germania va avea și o problemă poloneză. Spre deosebire de Ungaria, Polonia este una dintre cele mai de succes țări din Europa, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Germania are nevoie de Polonia pentru a fi protejată de Rusia. Rusia lui Putin și Polonia lui Kaczyński sunt ostile una față de alta, dar sunt și mai ostile față de principiile fondatoare ale Uniunii Europene.

Gregor Peter Schmitz: 
Care sunt aceste principii?

George Soros: 
Întotdeauna am privit Uniunea Europeană ca fiind întruparea principiilor societății deschise. În urmă cu un sfert de secol, când m-am implicat pentru prima dată în această regiune, am găsit aici o Uniune Sovietică muribundă și o Uniune Europeană emergentă. Și, foarte interesant, ambele reprezentau pionierate în materie de guvernanță internațională. Uniunea Sovietică încerca să unească proletariatul lumii, iar UE încerca să dezvolte un model de integrare regională pe baza principiilor societății deschise.

Gregor Peter Schmitz: 
Cum este situația de astăzi, prin comparație?

George Soros: 
Uniunea Sovietică a fost înlocuită de o Rusie renăscută, iar Uniunea Europeană a ajuns să fie dominată de forțele naționalismului. Societatea deschisă în care credem eu și doamna Merkel din cauza trecutului nostru și la care reformatorii noii Ucraine doresc să adere din cauza propriului lor trecut nu există de fapt. Uniunea Europeană s-a dorit a fi o asociere voluntară între egali, însă criza euro a transformat-o într-o relație între debitori și creditori, în care debitorii au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor, iar creditorii stabilesc condițiile pe care debitorii trebuie să le îndeplinească. O astfel de relație nu este nici voluntară, nici de la egal la egal. Criza migrației a cauzat alte fisuri. Astfel, însăși supraviețuirea Uniunii Europene este în pericol.

Gregor Peter Schmitz: 
Acesta este un aspect interesant, deoarece țin minte că erați foarte critic la adresa doamnei Merkel în urmă cu doi ani pe motiv că era mult prea preocupată de interesele votanților săi și de stabilirea unei hegemonii germane la preț redus. Acum, ea a schimbat cu adevărat traiectoria în privința migrației și le-a deschis larg ușile refugiaților sirieni. S-a creat astfel un factor de atracție care la rândul său a permis autorităților europene să elaboreze o politică în materie de azil cu un obiectiv generos, de până la un milion de refugiați pe an, care rămâne deschis mai mulți ani. Este posibil ca refugiații eligibili pentru a fi admiși să rămână unde se află acum până când le vine rândul.

George Soros: 
Dar nu avem o politică europeană privind azilul. Autoritățile europene trebuie să-și asume responsabilitatea pentru acest lucru. Din această cauză, afluxul din ce în ce mai mare de refugiați s-a transformat dintr-o problemă gestionabilă într-o criză politică acută. Fiecare stat membru s-a concentrat cu egoism asupra propriilor sale interese, acționând de multe ori împotriva intereselor altora. S-a creat astfel panică în rândul solicitanților de azil, în rândul publicului general și al autorităților responsabile pentru respectarea legii și ordinii. Solicitanții de azil au fost principalele victime. Dar aveți dreptate. Merkel merită să fie lăudată deoarece a făcut posibilă o politică europeană privind azilul.

UE are nevoie de un plan cuprinzător pentru a răspunde crizei, un plan care să restabilească gestionarea eficace a fluxurilor de solicitanți de azil astfel încât acestea să se desfășoare într-o manieră sigură, ordonată și într-un ritm care să reflecte capacitatea Europei de a le prelua. Pentru a fi cuprinzător, planul trebuie să depășească granițele Europei. Este mai puțin disruptiv și mult mai puțin costisitor pentru potențialii solicitanți de azil să rămână în locul în care se află acum sau în apropiere.

Fundația mea a elaborat un plan în șase puncte pe această bază, pe care l-a anunțat exact în același moment în care Orbán a introdus propriul său plan în șase puncte, însă cele două sunt diametral opuse. Planul lui Orbán a fost conceput în vederea protejării granițelor naționale împotriva solicitanților de azil; planul nostru urmărea protejarea solicitanților de azil. De la acel moment am fost în permanență în conflict. Orbán mă acuză că încerc să distrug cultura națională a Ungariei inundând țara cu refugiați musulmani. Paradoxal, planul nostru ar menține solicitanții de azil eligibili în locurile în care se află acum și ar construi spații în acele locuri; politicile lui sunt de fapt cele care îi determină să se grăbească spre Europa acum, cât ușile sunt încă deschise.


va urma

(preluat din cotidianul "Romania Liberă")