Raluca Pruna, ministrul justitiei: Iau in calcul reinvestirea doamnei Kovesi in functie/ Este foarte posibil sa fac asta (2)

Dan Tapalaga – HotNews.ro

Cel care scrie opt carti intr-un an urmareste sa capitalizeze zile reduse din pedeapsa

Dan Tapalaga: 
 –––  Discutand cu magistrati de afara si cu  oameni simpli din tara, toti acestia nu inteleg pur si simplu cum poti sa-ti reduci din pedeapsa scriind o carte. Nu inteleg cum scriind o carte batandu-ti joc de orice fel de reguli si de ideea de a scrie o carte poti scapa mai ieftin de inchisoare.

Raluca Pruna: 
 –––  Suntem aici perfect de acord. Si eu ca cetatean, repet, nu inteleg cum anume poti sa scrii, nu o carte, ci nenumarate carti in penitenciar. Este clar ca cel care scrie opt carti intr-un an urmareste sa capitalizeze zile reduse din pedeapsa. Am mai spus ca gasesc discriminatoriu ca scrierea de carti sa fie tratata intr-un mod mai avantajos decat sculptatul sau orice alta activitate pe care o persoana condamnata o face. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Orice fel de activitate neclar necuantificabila poate reprezenta o poarta spre abuz si spre reduceri de pedeapsa cu un mare semn de intrebare asupra corectitudinii deciziei. 

Raluca Pruna: 
 –––  Este adevarat, reducerea pedepsei exista si in alte state membre si ea trebuie sa aiba in vedere un mod de indreptare a condamnatului pe baza…

Dan Tapalaga: 
 –––  Pe baza unor activitati ceva mai clare. 

Raluca Pruna: 
 –––  Din activitati mai clare, adevarat, si ele trebuie judecata in bloc. Nu trebuie judecate matematic. Am scris 20 de carti si mi se reduc cinci luni, am scris o suta de carti, mi se reduc sapte luni. Sunt perfect de accord, suntem de acord aici. As vrea sa insist asupra scrisului de carti. Repet, discutam de aceasta chestiune in penitenciare, sunt de acord ca ea este o problema  si ma ocup de ea. As vrea insa sa ne ocupam ca societate si de scrisul de teze in lumea libera, deci in lumea celor necondamnati. Scris de teze care se petrece in aceleasi conditii de promiscuitate intelectuala, din ce vad eu. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Dar aici ce puteti face ca ministru al justitiei?

Raluca Pruna: 
 –––  Nu pot sa fac absolut nimic, pot doar sa constat acest lucru si sper ca …De pilda, ca ministru al justitiei va pot spune ce pot sa cer sa se faca ceva. Stiti, probabil ca asociatiile de magistrati intentioneaza pentru sporul de doctorat, care a fost scos in 2010, care a a fost reintrodus in 2015 cu conditia ca angajatorul sa plateasca acest spor, asociatiile de magistrati ne-au anuntat in intalnirile avute ca incep sa faca cereri in justitie pentru acordarea acestui spor. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Acordarea retroactiva a acestui spor sau cum?

Raluca Pruna: 
 –––  Nu si-au formulat inca cererile, ei merg pe discriminare. Spun ca e discriminatoriu ca cei care in 2010, prin lege, si-au pierdut sporul de doctorat…sper sa nu gresesc. Mie mi s-a explicat asa, ca sporul de doctorat care era 15% din salariu, a fost scos dar reintrodus cumva mascat in salariul magistratului. Cei care si-au luat tezele de doctorat dupa momentul 2010, deci cand stiau ca un asemenea spor nu se mai acorda, vin acum si spun, e discriminatoriu ca cel care si-a luat teza inainte sa primeasca sporul ala fie si mascat in salariu iar eu sa nu mi-l primesc. 
In masura in care am fost anunta de magistrati ca incep aceste demersuri, cred ca da, este problema mea. Doresc ca Ministerul Educatiei sa clarifice mai intai ce este un doctorat in aceasta tara. Pentru ca, daca nu ne uitam la calitatea unei teze, la calitatea coordonatorului, insist, ca nu s-a vorbit despre asta, lumea vorbeste numai despre doctorandul care fura prin plagiat, dar lumea vorbeste extrem de putin de coodonatorul care este si el platit ca sa coordoneze un doctorat, si care coordoneaza zece doctoranzi care publica zece teze toate copiate una dupa alta. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Veti da sporul asta inainte sa faca ei actiuni in justitie? Ca  nu inteleg cum il cer, retroactiv, de aici incolo..

Raluca Pruna: 
 –––  Nu, sub mandatul, nu. Vom vedea cand isi depun cererile, am spus si magistratilor, spun si acum. Nu iau in calcul sa dau nici un fel de spor. Nicaieri in lumea asta doctoratul  nu se plateste printr-un spor. Doctoratul este ….daca ai ceva de spus lumii…si in nici un caz nu faci o teza de doctorat pentru a avea un spor salarial. Deci, sub mandatul meu nimeni nu va primi nici un spor. Sigur, in masura in care voi avea hotarari judecatoresti...
Imi imaginez din experienta trecuta avuta cu hotararile judecatoresti cu sporuri banesti ca vor fi rapide. Estimarea mea este ca in prima jumatate a anului viitor voi avea hotarari executorii. Deci astept sa fiu executata de catre magistrati, nu eu personal, ci Ministerul Justitiei. 

Nu-mi imaginez ca un procuror va candida pe postul de presedinte CSM

Dan Tapalaga: 
 –––  Veti avea un an cel putin complicat. Prima proba vine pe data de 5 ianuarie, cand vor fi alegeri la CSM pentru un nou presedinte. Acest nou presedinte va avea un mandat important cel putin dintr-un punct de vedere. Va aviza, fie si consultativ, propunerile de procuror sef. Deci nu-i putin lucru cine va ocupa functia asta. Pe cine sustineti dvs sau pe cine vedeti ? 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu pot sa spun pe cine sustin, nici nu pot sa spun pe cine vad. Inteleg din discutiile care au avut loc acum cativa ani ca o practica este de a avea presedinte un judecator, vicepresedinte un procuror. Dupa scandalul iscat acum cativa ani nu-mi imaginez ca un procuror va candida pe postul de presedinte. Nu stiu inca, n-am discutat despre intentia niciunui judecator de a candida  functia de presedinte CSM, deci nu sunt in masura sa spun pe cine sustin. Nu stiu, inca nu s-au anuntat candidaturile. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Dar sunt alegeri cu o miza importanta. 

Raluca Pruna: 
 –––  Sunt alegeri cu o miza importanta, e adevarat. Eu am insa un singur vot in plenul CSM. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Iar in ce priveste procedura de numire, ati spus ceva despre ea. Spuneati ca veti face o procedura simpla, criterii simple pentru functiile de procurori sef. As dori sa elaborati putin, ce anume veti face? 

Raluca Pruna: 
 –––  Cand am spus o prcedura simpla, m-am gandit ca nu o sa fac o procedura cu o comisie care va valida…M-am gandit daca sa cer, de pilda, rechizitorii, asa cum se face la CSM pe anumite functii de conducere. In cazul functiilor din parchete, de exemplu, se cer 20 de rechizitorii pe care candidatul le considera cele mai representative. M-am gandit la acest lucru si dupa aceea mi-am spus ca  nu este relevant pentru functiile cele mai inalte in Parchet, oricum nu pentru procurorul sef DNA si pentru procurorul general, care in ultimii ani nu pot face dovada ca au facut niste rechizitorii ei personal. Ceea ce nu inseamna ca nu pot faca dovada ca au contrasemnat rechizitorii extrem de importante. De aceea, nu vreau numai de dragul de a raspunde unei asteptari a sociatii, care oricum va fi nemultumita intr-o parte a ei, sa ma fac ca ma joc de-a procedura. 
Legea este foarte clara, ministrul propune. In afara de un singur ministru al justitiei care a facut o comisie pentru a selecta candidatii pentru aceste functii, comsie in care exista de exemplu, pentru DNA, existau procurori din DNA in comisia de selectie a procuroruui sef DNA, eu nu inteleg sa fac acest lucru numai pentru a bifa, de dragul societati, ca am facut o comisie. Cel mai probabil voi face la fel ca absolut toti ministri de dinaintea mea, incepand cu Monica Macovei, care e primul ministru sub care exista aceasta procedura. 
Am sa invit printr-o scrisoare, cel mai probabil adresata procurorului general, care sa fie diseminata in sistem, ca pe baza unor criterii pe care am sa le descriu - integritatea in primul rand, profesionalismul, vechimea ceruta de lege - cei interesati sa-si depuna candiaturile. Voi face selectia, repet, nu cu o comisie constituita din persoane care sa fie terte ministerului justitiei, si imi asum propunrea. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Foarte bine. Au fost ceva semne de intrebare in ce priveste una din propunerile pe care le-ati facut la inceput de mandat, e vorba despre Cristian Lazar, propus de fostul ministru al justitiei. Dva ati preluat propunerea fara a mai face nici un fel de procedura, nici de selectie... 

Raluca Pruna: 
 –––  Am sustinut-o, dar asta nu inseamna ca n-am facut o procedura. L-am invitat pe domnul Lazar la o discutie, mi-am format o parere despre dl. Lazar. E adevarat ca vin de la Bruxelles, am trait ultimii 11 ani la Bruxelles. Totusi, am monitorizat sistemul de justitie din Romania din 2000 pana in 2004, sunt jurist, cunosc foarte multa lume in sistem, cunosc si buna reputatie si proasta reputatie a unor magistrati. Deci, pe baza unor opinii si pareri despre domnul Lazar, mai ales pe baza unui interviu personal inainte sa spun CSM ca sustin aceasta propunere, da, am sustinut-o si nu-mi pare absolut deloc rau. Cred ca este un procuror foarte bun. Si sa nu-mi spuneti de faptul ca a inchis dosarul care-l privea pe fostul premier (Victor Ponta), pentru ca acolo este o discutie mai ampla, despre care va asigur ca am vorbit cu domnul Lazar. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Si ce v-a spus? 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu, nu vreau sa intru in aceste detalii. Dar va asigur ca atunci cand am sustinut propunerea am facut-o asumat, m-am asteptat ca…Era cea mai facila cale de a spune ca noul ministru este sclavul...
Sau nu sclavul, captiva regimului Ponta. Foarte bine, ramane de vazut daca sunt captiva regimului Ponta, am sustinut propunerea respectiva si nu-mi pare rau pentru asta. Cred ca domnul Lazar are si profesionalismul si viziunea de fi adjunct la serviciul de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Presedintia vorbeste in Ghidul de aplicare a Strategiei Nationale de Aparare, intre altele, despre modificarea mai multor legi, de la legile sigurantei, legile serviciilor de informatii, pana la legi din sfera penala, inasprirea unor pedepse. Puteti sa ne spuneti putin mai mult?

Raluca Pruna: 
 –––  Este un proces la debut. Cred ca trebuie citit acest ghid intr-un context mai amplu, european. Se discuta tot mai mult despre terorism, despre radicalizare in penitenciare, despre amenintarea pe care aceste fenomene o reprezinta pentru statele membre. Mai stiti, probabil, ca urmare a unor decizii a CJUE, in echilibrul dintre protectia drepturilor fundamentale si siguranta, s-a optat in februarie 2014 pentru un pachet de drepturi care sa fie in dauna unui regim de siguranta mai mare in statele membre. 
Cred ca acest ghid trebuie citit exact in aceasta cheie. Nu pot sa elaborez acum pentru ca, repet, nu am inceput sa lucram. In urma atentatelor din 13 noiembrie, Franta are un regim in care s-a putut permite fortelor de ordine, fara a mai trece pe la judecator, in cazuri de amenintare exceptionala la siguranta statului francez, sa poti face perchezitii, sa poti sa merge cu celeritate atunci cand ai suspiciuni rezonabile. Banuiesc ca acest lucru va trebui realizat, pastrand garantarea unor drepturi fundamentale, si in alte state membre. 
Noi nu suntem, repet, acolo, dar suntem si noi pe o lista neagra pe care am aparut. Cred ca Romania nu poate ramane in afara unui cadru european. Asta este discutia in Uniunea Europeana la acest moment. Cum anume se va modifica legea, cum anume se va modifica regimul sanctionator este mult prea devreme sa discutam. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Care sunt prioritatile dvs acum, una, doua, trei masuri pe agenda de prioritati? 

Raluca Pruna: 
 –––  Prioritatile mele sunt in primul rand prioritatile dictate de agenda pe justitie din Romania. Am un pachet de legi, asa numitul pachet pe justitie. A existat un proces de elaborare, pe care l-a condus CSM-ul. Nu sunt de accord sa-mi insusesc propunerea de proiect. Ei spun ca au consultat magistratii in adunarile lor generale. De pilda, se propune schimbarea modalitatii de desemnare, de numire la varf in parchete. 

Nu schimbam procedura de numire cu mai putin de sase luni inainte

Dan Tapalaga: 
 –––  Adica desemnareea sa treaca de la ministrul justitiei la CSM. 

Raluca Pruna: 
 –––  Adica sa treaca la CSM, cum era pana in 2004. Pentru ca pana in 2004, inainte de aderare, asa a fost. In pachetul de legi cu care am inchis capitolul de aderare, propunerea era la CSM. Eu ce o fac?  Nu pot sa preiau propunerea de la CSM. Am discutat cu toate asociatiile de magistrati din Romania, care spun: nu ne reagasim in acest proiect. Asadar, ca eu sa modific aceste legi si sa dau satisfactie CSM ar trebui sa dau o ordonanta de urgenta. Nu inteleg ca sub mandatul meu sa dau OUG si sa schimb niste legi organice. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Modalitatea de numire daca nu ma insel este in MCV (Mecansimul de Cooperare si Verificare).

Raluca Pruna: 
 –––  Este in MCV, este adevarat. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Iar astea raman cam batute in cuie. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nici comisia nu spune foarte clar. Pentru mine ghidul  nu a fost MCV. Ghidul a fost un principiu ca nu schimbam procedura de numire cu mai putin de sase luni inainte de a avea loc procesul repsectiv. In al doilea rand, ca sa schimb modalitatea de numire trebuie sa schimb o lege organica. Nu pot sa faca asta decat prin OUG, ar fi neconstitutional. Nu e o problema, s-a mai facut asta in Romania, dar nu inteleg sa fac acest lucru. Am discutat cu asociatiile de magistrati, vom redeschide acest pachet. Nu pe absolut toate problemele. Alta chestiune cu care nu sunt de acord, as vrea sa o pun in dezbatere publica, este numirea in magistratura a avocatilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la aceasta modalitate.

Dan Tapalaga: 
 –––  Aici s-a vorbit de un troc intre parlamentari si unii magistrati, ca sa nu zic membri CSM. Pe  noi ne lasati sa intram avocatura, voi (avocatii) in magistratura. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu stiu, eu vreau sa pun acest proiect in dezbatere publica. Noi avem o lege in tara asta pe care putina lume o respecta. Anume, legea 52/ 2003 a transparentei decizionale. Deci, o sa urmeze un proces de cateva luni in care asociatiile de magistrati si CSM discutam. 
Finalmente, proiectul este al MJ, care este initiator. O sa pun asta in dezbatere publica, astept reactii de la public. Banuiesc ca este interest de modul in care este asezata Justitia in aceasta tara. Banuiesc ca asta imi va ocupa tot anul viitor. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Deci nu sunteti de acord cu trecerea procedurii de numire de la ministrul justitiei la CSM…

Raluca Pruna: 
 –––  Nu, eu n-am spus ca  nu sunt de acord, si este irelevant ce cred eu ca persoana. Eu am spus ca  nu pot sa schimb aceasta procedura si cred ca trebuie sa incepem in tara asta sa respectam niste principii. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Ok, dar asta cred ca am inteles corect, ca nu sunteti de acord cu trecerea avocatilor cu vechim de 18 ani in magistartura. 

Raluca Pruna: 
 –––  Da, am rezerve, si sunt avocet de profesie. 

Dan Tapalaga: 
 –––  De ce aveti rezerve? 

Raluca Pruna: 
 –––  Tara asta a facut o optiune despre cum se intra in magistratura, exista o cale care este prin INM sau cu cinci ani vechime dar incepi cu un nivel de jos, de la instantele mai mici. Deci, avem un cadru care functioneaza destul de bine si nu cred ca este oportun ca avocatii, fie  ei si cu 18 ani vechime, sa intre in magistratura. Cred ca ar avea un caracter disuasiv pentru cei care doresc sa intre in magistratura cand termina facultatea si aleg o cariera curata si constanta in aceasta profesie. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Si chiar o ultima intrebare. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu m-ati lasat sa vorbesc despre alte prioritati, dar le pun pe site. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Spuneti, va rog, preferam sa le punem noi pe site. 

Raluca Pruna: 
 –––  Lupta anticoruptie este o alta prioritate a mea. Putem fi o tara in care jumatate din cetateni sunt la DNA si cealalta jumatate sunt subiecte ale dosarelor, probabil  nu va fi suficient. Este important sa incepem si cu preventia. Si despre asta s-a vorbit destul de mult, incepand cu Monica Macovei. Insa nu s-a mai facut nimic pe aceasta zona de preventie. Inteleg sa redau zonei de preventie o importanta care cred ca este necesara. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Aici o mica virgula, in timpul audierilor din Parlament ati spus, citez din memorie, ceea ce ne-a mirat putin, ati spus “lupta anticoruptie a ocupat prea mult agenda publica”. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu, am spus asa, ca reforma sistemului  judiciar si a vorbi despre justitie in Romania inseamna mai mult decat a vorbi despre lupta anti-coruptie. Da, si cred asta. Ceea ce nu inseamna ca nu sustin lupta anticoruptie, am fost unul din promotorii acestei lupte la nivel de ONG-uri desigur. 
Eu n-am fost magistrat in viata mea. Dar sunt membru fondator al TI Romania, atunci cand acest lucru insemna ceva si atunci cand foarte putina lume in aceasta tara stia ce inseamna anti-coruptie. Deci, as dori sa nu se puna la indoiala aceasta determinare. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Am consemnat-o la capitolul prioritati. 

Raluca Pruna: 
 –––  Am spus asa, sistemul de justitie inseamna mai mult decat lupta anticoruptie. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Chiar ultima intrebare. A trecut de parlament, nu e treaba MJ, dar sunt totusi foarte curios care este punctul de vedre al ministrului justitiei: pensii spciale pentru parlamentari, pensii special pentru alesi locali, primari, viceprimari. E ok? Ne intoarcem la sistemul de caste, de privilegiati?

Raluca Pruna: 
 –––  Sugerati deja raspunsul. Da, punctul de vedere al cetatenanului Raluca…

Dan Tapalaga: 
 –––  Nu, nu, nu. Punctul de vedere al ministrului justitiei. Aici discutam eu ca ziarist, dvs ministru al justitiei. 

Raluca Pruna: 
 –––  Dar nu eu ma ocup de asta. Ca ministru al justitiei am exprimat in intalnirile cu colegii mei nedumerirea cu privire nu numai la un regim diferentiat de pensii, dar si cu privire la salarizarea din sistemul public. Va dau un exemplu care tine de juristi, pentru ca suntem la MJ. Ca ministru al justitiei nu inteleg de ce un jurist la ministerul culturii are 1200 de lei, un jurist la ministerul economiei 1700 de lei si un jurist la ministerul muncii 2300 de lei. 
Nu inteleg acest lucru, sigur inteleg de ce un jurist la Ministerul Justitiei fiind asimilat magistratului are mai mult decat…dar am dat aceste exemple la aceste institutii care nu sunt militare, n-ai sporuri - cultura, economie si ministerul muncii - unde pentru aceeasi munca ai salarizare diferita. Nu inteleg asta. Astept si eu cu foarte mare interes ca o lege a salarizarii unice sa fie adoptata. Acest punct de vedere il am si cu privire la pensii. Nu cred ca daca esti un contriburor in toata viata ta profesionala trebuie sa ai o pensie mai speciala. Dar si magistratii, stiti foarte bine, au pensii derogatorii de la regimul de pensii din aceasta tara. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Si situatia lor este derogatorie in comparatie cu a unui primar. Adica au sapte mii de interdictii si restrictii. 

Raluca Pruna: 
 –––  Este adevarat, numai ca o profesie speciala trebuie sa vina cu retineri speciale. Vorbim de inegritate, primul eveniment la care am participat de cand mi-a preluat mandatul a fost la INM, unde se discuta despre integritate intr-un proiect cu olandezii si despre faptul ca e bine sa avem consilieri de integritate, o platforma de integritate. O mie de consilieri si zece mii de platforme nu vor fi suficiente nici in profesia asta si in nici o alta profesie daca  nu avem autocenzura. Si cand dau drumul la TV si vad magistrati despre care procurorii spun ca au luat 200 de mii de euro mita de la un inculpat pe care il judecau am retinerile mel. Deci sisteme derogatorii da, in anumite limite, cu conditia sa fi facut o profesie in mod curat. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Aceste doua proiecte de legi mai pot fi oprite, sesizata Curtea Constitutionala, se mai poate face ceva? 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu va pot raspunde eu la aceasta intrebare. In nici un caz nu ministrul justitiei va face acest lucru ca nu este in competenta lui.


Final

Raluca Pruna, ministrul justitiei: Iau in calcul reinvestirea doamnei Kovesi in functie/ Este foarte posibil sa fac asta (1)

Dan Tapalaga - HotNews.ro

Cum vrea sa opreasca ministrul justitiei valul de scriitori din puscarii

Ministrul justitiei, Raluca Pruna, afirma, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca "este foarte posibil" sa o reinvesteasca pe Laura Codruta Kovesi in functia de procuror sef DNA anul viitor, cand ii expira mandatul, dupa ce lasase sa se inteleaga ca ar fi posibil sa nu faca acest lucru pentru a o feri de critici intr-o societate antagonizata. 

Pruna afirma ca s-a inteles gresit si ca in "pole position" pentru orice numire se afla "persoana care are avantajul competitiv, de a fi fost deja ocupantul unei functii". Ministrul Justitiei a mai spus despre Kovesi ca "are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale."


Ministrul Justitiei afirma ca are pe masa o propunere de modificare a regulamentului in penitenciare astfel incat calitatea stiintifica a unei carti scrise de condamnati sa fie stabilita de o comisie de specialisti din mediul academic. Raluca Pruna sustine ca nu este de acord cu propunerea si ca ia in calcul inclusiv o ordonanta de urgenta prin care sa modifice legea de executare a pedepselor astfel incat scrierea unei carti sa nu mai poate contribui la reducerea pedepsei.


Cele mai importante declaratii facute de ministrul Justitiei, Raluca Pruna :

 - Repet, afirmatia pe care am facut-o zilele trecute in nici un caz nu trebuie sa fie citita in cheia aceasta ca m-as gandi sa nu reinvestesc o persoana ca doamna Kovesi, care are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale, fara indoiala.

 - Ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor. In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei.

 - Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia - eu vorbesc de mine la ministerul justitiei - in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului in general nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta.

 - Despre sporul de doctorat de 15%: Vom vedea cand isi depun cererile, am spus si magistratilor, spun si acum. Nu iau in calcul sa dau nici un fel de spor. Nicaieri in lumea asta doctoratul nu se plateste printr-un spor. In nici un caz nu faci o teza de doctorat pentru a avea un spor salarial. Deci, sub mandatul meu nimeni nu va primi nici un spor. (...)  Estimarea mea este ca in prima jumatate a anului viitor voi avea hotarari executorii. Deci astept sa fiu executata de catre magistrati, nu eu personal, ci Ministerul Justitiei. 

 - Sa nu-mi spuneti de faptul ca a inchis dosarul care-l privea pe fostul premier (Victor Ponta), pentru ca acolo este o discutie mai ampla, despre care va asigur ca am vorbit cu domnul Lazar. (...) Era cea mai facila cale de a spune ca noul ministru este sclavul...Sau nu sclavul, captiva regimului Ponta. Foarte bine, ramane de vazut daca sunt captiva regimului Ponta, am sustinut propunerea respectiva si nu-mi pare rau pentru asta. Cred ca domnul Lazar are si profesionalismul si viziunea de fi adjunct la serviciul de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General.

 - Nu pot sa preiau propunerea de la CSM (referitor la preluarea de la ministrul justitiei a atributului de a propune viitorii sefi in parchete). Am discutat cu toate asociatiile de magistrati din Romania, care spun: nu ne reagasim in acest proiect. Asadar, ca eu sa modific aceste legi si sa dau satisfactie CSM ar trebui sa dau o ordonanta de urgenta. Nu inteleg ca sub mandatul meu sa dau OUG si sa schimb niste legi organice.

 - Alta chestiune cu care nu sunt de accord, as vrea sa o pun in dezbatere publica, este numirea in magistratura a avocatilor cu 18 ani vechime. Am rezervele mele cu privire la aceasta modalitate.

 - Lupta anticoruptie este o alta prioritate a mea. Putem fi o tara in care jumatate din cetateni sunt la DNA si cealalta jumatate sunt subiecte ale dosarelor, probabil  nu va fi suficient. Este important sa incepem si cu preventia. 

Interviul pe larg 

Dan Tapalaga: 
 –––  S-a inteles din declaratia dvs, facuta intr-un interviu pentru Romania Libera, ca nu va ganditi la reinvestirea unor procurori chiar daca au performat sau au dovedit ca sunt buni administratori pentru a nu adanci discutiile contradictorii din societate, ca societatea este antagonizata iar pentru a o feri de critici va ganditi in pricipiu sa nu reinvestiti in functie. Din asta s-a inteles ca este vorba despre doamna Kovesi si ca aveti ideea de a nu reinvesti procurorul sef DNA. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu. Cred ca s-a inteles gresit. Eu nu sunt aici nici sa multumesc o parte a societatii, nici pe toata lumea. Nu sunt aici ca ministru sa fiu o persoana pe care sa o iubeasca societatea. Am venit aici sa fiu responsabila. Ce am declarat ieri, dar din pacate nu s-a inteles foarte bine - am declarat si Romaniei Libere si la Adevarul Live -  am spus ca suntem o societate antagonizata, in care exista suspiciuini. Asta este perceptia pe care o am eu. Si ca in aceste conditii este greu sa aplici procedura care este prevazuta de lege si care permite reinvestirea unei persoane, in cazul de fata procurorul sef al DNA. In mod normal el putea, pe baza rezultatelor acestei institutii care, sigur, fara sa intram in detalii de statistica, sunt de necontestat, intr-o societate normala ai putea reinvesti aceasta persoana fara nici o problema. Am spus ieri ca nu inteleg la acest moment sa intru in detaliile - voi reinvesti, nu voi reinvesti – pentru ca, o data, sunt la inceput de mandat si apoi, strategic vorbind, chiar in situatia in care decizia mea ar fi sa reinvestesc, nu exlud acest lucru, pentru ca este foarte posibil sa fac asta, imi da voie legea, si inteleg sa folosesc tot ce legea imi da voie sa fac, chiar daca as decide acest lucru nu inteleg sa spun  la acest moment. Ma voi decide, nu stiu, in aprilie, mandatul expira la jumatatea lunii mai. Si in sensul asta nu vreau sa  pun o persoana, doamna Kovesi ati numit-o, in situatia in care de acum, din decembrie pana in aprilie, va fi subiectul unei critici constante a unei parti din societate, care din pacate cu asta se ocupa. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Doamna Kovesi, in calitate de procuror sef DNA, cum bine stiti, este daca nu zilnic, atunci la doua zile subiectul unor critici aspre dintr-o anumita parte a societatii. Aici vorbim in principal de cei anchetati penal, de sustinatorii lor din presa. Deci nu e scutita de critici. Cu sau fara  propunerea de reinvestire. 

Raluca Pruna: 
 –––  Bun, asta a fost calculul pe care eu mi l-am facut. Nu cred ca este cazul ca, la cinci saptamani de mandat, sa anunt eu pe cine vreau, daca vreau sa reinvestesc. Repet, afirmatia pe care am facut-o ieri in nici un caz nu trebuie sa fie citita in cheia aceasta ca m-as gandi sa nu reinvestesc o persoana ca doamna Kovesi, care are cele mai bune rezultate din istoria DNA, mai bune chiar decat ale predecesorului domniei sale, fara indoiala. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Ele au fost citite asa, poate din cauza unei exprimari imprecise. Se intelegea efectiv din declaratie ca ati prefera sa nu reinvestiti chiar si un procuror performant pentru a nu alimenta aceste antagonisme din societate. 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu. Cred ca obligatia mea morala si profesionala este sa ma asigur ca propun fie un procuror nou, fie reinvestesc pe cineva care a ocupat functia, care fie face dovada ca este integru si bun profesionist, fie a facut dovada ca este integru si profesionist. Apoi, cred ca, dar si in privinta ocuparii oricarei functii, in pole position se afla persoana care are avantajul competitiv, de a fi fost deja ocupantul unei functii. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Asadar, luati in calul reinvestirea doamnei Kovesi, ca sa nu mai existe ambiguitati?

Raluca Pruna: 
 –––  Da, iau categoric in calcul reinvestirea doamei Kovesi. Da. 

Toata lumea, dintr-o data, a devenit poliscriba

Dan Tapalaga: 
 –––  Am vazut ca vorbiti despre o propunere legislativa pentru a reglementa situatia scriitorilor prolifici din inchisori, nu inainte de a modifica un regulament tot in ideea de a rezolva  aceasta problema. Aici as vrea sa elaborati putin, nu inteleg exact ce doriti sa faceti. 

Raluca Pruna: 
 –––  Situatia este asa: noi avem o lege si regulamentul de executare a pedepselor. Regulamentul trebuia sa fie adoptat din 2013. Din motive care nu imi sunt foarte clare, acest regulament nu a fost adoptat. Exista o propunere care se afla acum pe masa mea si care incearca sa reglementeze cumva situatia aceasta foarte prolifica din penitenciare. 
Toata lumea, dintr-o data, a devenit poliscriba. Dar regulamentul nu rezolva, dupa opinia mea, o situatie de discriminare. Pentru ca legea, asa cum este ea acum, discrimineaza intre cel care scrie in penitenciar o carte si cel care, de exemplu, canta foarte frumos, sculpteaza foarte frumos, picteaza foarte bine. 
Deci, oameni care fac alte activitati prin care dovedesc ca s-au indreptat in cursul executarii pedepsei, se face aceasta distinctie. Deci, astazi, pe legea pe care o avem acum, faptul de a scrie o carte…

Dan Tapalaga: 
 –––  Orice fel de carte, stiintifica sau nestiintifica, va intreb ca nu stiu. 

Raluca Pruna: 
 –––  Orice fel de carte, din ce am vazut eu. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Deci, orice fel de carte scrisa este luata in calul la scaderea pedepsei.

Raluca Pruna: 
 –––  Da, deci la acest moment eu am cerut o lista la ANP (Administratia Nationala a Penitenciarelor), ca sa vad ce anume s-a scris in penitenciare. De exemplu, sunt lucrari care se intituleaza “lucrare cu caracter stiintific”  despre care nu stiu care este obiectul, este despre albine, nu conteaza. Nu au titlu, si ele sunt considerate o carte. Stiti foarte bine, ca sa vorbesc despre cazuri cunoscute. Domnul Copos, de exemplu, a scris despre turism o carte considerata o carte care indeplineste conditiile legii... 

Dan Tapalaga: 
 –––  Cine stabileste asta?

Raluca Pruna: 
 –––  Asta stabileste comisia din penitenciar, careia i se supune atentiei acasta carte. Si cartea despre turism, si cartea despre regimul matrimonial din secolul XV in Tarile Romane, cred, au fost considerate pentru acelasi detinut condamnat, au fost considerate de o comisie din penitenciar ca indeplinind conditiile din lege cu privire la scrierea unei carti. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Bun, cand in unele cazuri presa a dovedit ca sunt pagini intregi furate, carti plagiate de-a dreptul, zeci de pagini luate cu copy paste, aceeasi comisie n-ar trebui sa revina, sa anuleze decizia de a-i scadea din pedeapsa, de a inlatura cartea asta stiintifica?

Raluca Pruna: 
 –––  Cred ca discutia este deja mai complicata. Daca persoana a fost pusa deja in liberate cred ca este mai greu ca o comisie, care cred ca nu mai este invesitata…cred, nu stiu…Dar imi imaginez ca daca persoana a fost deja eliberata este mai greu ca aceeasi comisie din penitenciar sa revina asupra deciziei sale.

Dan Tapalaga: 
 –––  Pai de ce? 

Raluca Pruna: 
 –––  Pentru acelasi motiv pentru care, de exemplu, lumea scrie teze de doctorat dovedite public ca ele sunt plagiate si n-au auzit sa se fi retras vreunuia… Nu spun ca e bine, eu constat. Nu s-au retras titluri.

Dan Tapalaga: 
 –––  Dar daca incalci conditiile de eliberare conditionata te intorci in inchisoare. Cineva constata ca le-ai incalcat.

Raluca Pruna: 
 –––  Aici n-as vrea sa elaborez pentru ca marturisesc ca nu stiu. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Bun, spuneti-mi cum doriti dvs sa schimbati lucrurile. 

Raluca Pruna: 
 –––  Deci, ce vreau eu sa fac este un proces in doua etape. Vreau sa ma uit sa vad in ce masura acest proiect de regulament, care instituie o comisie care stabileste caracterul stiintific, poate conduce la reducerea numarului de carti care sunt scrise in penitenciar in conditii care sunt sigur putin credibile.

Dan Tapalaga: 
 –––  Reducerea numarului de carti la cat? 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu stiu asta, nu stiu sa spun un numar. Propunerea este pe biroul meu. Si propunerea spune asa, ca inainte de a ajunge in comisie exista un comitet stiintific, din care fac parte, ma rog, oameni care pot sa ateste, care nu sunt din regimul penitenciar, care sunt din lumea academica sau sunt specialisti in domeniul respectiv si pot atesta caracterul stiintific. Eu ma indoiesc ca aceasta procedura va da rezultate. Ma indoiesc de ce, pentru ca noi traim intr-o tara in care, revin la doctorate, ele nu sunt problema mea, dar sunt problema mea ca cetatean, intr-o tara in care exista coordonatori de doctorate care au putut sa dea doctorate, pe aceeasi teza, unui numar mare de doctoranzi, persoane care sunt considerate in domeniul lor de activitate persoane cu o reputatie profesionala de care nimeni nu se indoieste, deci daca avem asta pe de-o parte refuz sa cred ca n-as putea constitui o comisie oricand, la orice moment, care sa decida, sa ateste un caracter stiintific al unei lucrari. Deci nu cred ca regulamentul asa cum este el pe masa mea rezolva, nu cred ca taie nodul gordian. Probabil ca va mai scadea din numarul de lucrari scrise in penitenciar. Si din acest motiv am spus ca ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor. 

Dan Tapalaga: 
 –––  In ce sens?

Raluca Pruna: 
 –––  In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Asta mi se pare foarte corect. Dar cum doriti sa o faceti? Prin proiect de lege sau prin ordonanta de urgenta? 

Raluca Pruna: 
 –––  Nu stiu, sigur, cel mai bine ar fi prin proiect de lege. Insa trebuie sa fiu realista, nu cred ca un proiect de lege pe care eu l-as putea pune pe masa Guvernului, odata depus la Parlament, are sanse sa fie adoptat. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Pe de alta parte, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata. 

Raluca Pruna: 
 –––  Pe de alta parte, este adevarat, o ordonanta de urgenta ar fi de aplicare imediata si ar rezolva aceasta problema. Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar  nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia - eu vorbesc de mine la ministerul justitiei - in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului in general nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta.

Dan Tapalaga: 
 –––  Cand urgenta este justificata, OUG este un instrument prin care rezolvi o anumita problema. Iar asta mi se pare o problema. 

Raluca Pruna: 
 –––  Este o problema importanta, sunt de acord. Am declarat asta public in prima mea saptamana de mandat. Mi-am declarat nedumerirea cum in penitenciar se pot scrie lucrari care de altfel sunt validate stiintific unele dintre ele, din ce aud. Deci, validarea asta stiintifica de catre o persoana terta, care este expert in domeniul  respectiv, nu este pentru mine o garantie ca intr-adevar problema s-a rezolvat. 

Dan Tapalaga: 
 –––  Deci, pentru a elimina confuzii, va intreb asa: luati in calcul ordonanta de urgenta pentru a scoate scrierea de carti din legea care le permite acum celor condamnati sa fie eliberati mai repede scriind trei, cinci, zece, carti? 

Raluca Pruna: 
 –––  Va spun, nu exclud acest lucru. 


va urma

Planul secret de anihilare a Laurei Codruţa Kovesi!

Catalin Tache

De ce crede vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, că lupta anticorupţie este prea scumpă

Toate incercarile de pana acum de stopare sau macar de incetinire a anchetelor demarate in forta de catre Directia Nationala Anticoruptie, de cand la conducerea acesteia a venit Laura Codruta Kovesi, au fost sortite esecului. Insa, probabil simtind ca se strange tot mai mult latul unor noi anchete explozive care vor deconspira inclusive retelele de trafic de influenta din cadrul justitiei care raspundeau pana acum la ordinele unor influenti politicieni sau oameni de afaceri, “nucleul dur” din asa-numita “fratie a magistratilor” incearca zilele acestea un contraatac disperat.


Insa cum cota de popularitate a actiunilor intreprinse de catre procurorii anticoruptie depaseste orice pronostic, “reactionarii” din justitie apeleaza la alte stratageme pentru a pune bete in activitatea DNA. Astfel ca, dupa cum sustin sursele noastre, cat de curand se va incerca un nou atac financiar la adresa DNA, semnalul de “invaluire” fiind deja dat, in mod surprinzator, de nimeni altul decat vicepresedintele si, totodata, seful Sectiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru ca George Muscalu deja a inceput sa se exprime public ca lupta anticoruptie o fi ea buna, dar, chipurile, este prea costisitoare. Si sub motivul ca inregistrarile efectuate de SRI in cadrul anchetelor DNA ar costa prea mult, Muscalu nu s-a sfiit sa-i avertizeze pe oamenii Laurei Codruta Kovesi sa o lase mai moale cu aceasta metoda. Care, sa nu uitam, a dat rezultate spectaculoase, colaborarea dintre DNA si SRI ducand la arestarea pe banda rulanta a “baronilor” politici sau a miliardarilor imbogatiti din afacerile cu statul roman.

Fara tehnica speciala

George Muscalu este nu doar un vechi amic al magnatului Ion Tiriac, de pe vremea cand l-a anchetat in zadar pe fiul acestuia, dar si reprezentantul procurorilor in conducerea CSM, cel mai important for de reprezentare a magistratilor din Romania. Iar din aceasta pozitie bineinteles ca te-ai astepta ca Muscalu sa sprijine demersurilor celor pe care ii reprezinta. Numai ca, surpriza, vicepresedintele CSM a avut in ultima perioada niste pozitii cel putin bizare, care au inceput sa dea serios de gandit cunoscatorilor sistemului.

George Muscalu

Astfel ca, dupa ce in ultima vreme cei de la DNA au fost obligati sa faca adevarate tururi de forta pentru a obtine avizele necesare din partea CSM pentru anchetarea unor confrati de breasla asupra carora planau suspiciuni de coruptie, George Muscalu a ajuns acum sa le ceara fatis oamenilor Laurei Codruta Kovesi sa renunte la colaborarea cu SRI-ul. Totul sub pretextul cusut cu ata alba ca folosirea tehnicilor de interceptare a comunicatiilor in cadrul anchetelor derulate de catre DNA ar fi prea costisitoare! Mai mult, prezent la un recent eveniment de specialitate, seful Sectiei de procurori a CSM a insistat asupra faptului ca judecatorii trebuie sa cenzureze cat mai mult posibil aceasta metoda, despre care a afirmat inclusiv ca ar atenta la viata privata. Iar pentru ca stupefactia confratilor de breasla sa fie una deplina, procurorul Muscalu a subliniat ca ”modalitatile de interceptare ale comunicatiilor nu ar fi unele consacrate in sistemul judiciar din Romania”, tragand concluzia ca “in fond si la urma urmei sunt metode costisitoare si foarte costisitoare”! O afirmatie care, mai mult ca sigur, reprezinta o adevarata gura de oxigen pentru “clientii” DNA care stiu bine ca, daca procurorilor anticoruptie li s-ar taia microfoanele, sansele lor de a scapa de pedeapsa ar creste substantial.


Bineinteles insa ca Muscalu a uitat sa precizeze si faptul ca, in urma folosirii legale a acestor tehnici speciale, DNA a reusit sa readuca in bugetul de stat sute de milioane de euro, bani care fusesera “sifonati” de cei interceptati cu mandate.

Actiune concertata cu Inspectia Judiciara

La doar cateva ore de la avertismentul lui Muscalu, cara a militat pentru limtarea stricta a interceptarilor telefonice sau ambientale, o noua presiune vine pe capul oamenilor Laurei Codruta Kovesi, de aceasta data din partea Inspectiei Judiciare. A carei sefa, Rica Vasiliu Cravelos, in loc sa explice pasivitatea subalternilor in nenumarate cazuri de sesizare a unor decizii vadit aberante date pe banda rulanta de unii judecatori, a anuntat pentru inceputul anului viitor o serie de controale interne privind “stricta monitorizare a dosarelor de mare coruptie”. Adica o noua cenzura suplimentara pe capul procurorilor anticoruptie, ceea ce nu face decat sa intareasca zvonurile ca inspectia judiciara va declansa o adevarata “prigoana” impotriva acestora, tinta finala fiind, bineinteles, incomoda Laura Codruta Kovesi. Care ar urma sa fie supusa unui sir interminabil de controale, in incercarea de a se gasi un pretext strict tehnic si birocratic pentru a se forta astfel o eventuala inlocuire sau macar o suspendare a acesteia. Planul de actiune este deja gandit in cele mai mici detalii, s-au stabilit pana si locurile unde vor avea controalele inopinante, numai ca Inspectia Judiciara uita un mic amanunt. Si anume ca nu are atributii pe controale privind unele documente secrete, domeniu care tine de activitatea ORNISS! Deci, prin subsolurile pe unde au de gand sa cotrobaie pot gasi cel mult niscaiva gandaci.

SRI, tinta in miscare

Extrem de interesant este insa faptul ca aceste incercari de exludere a interceptarilor din probele folosite de procurorii anticoruptie loveste si in cei care se ocupa practic de acest lucru. Este vorba despre ofiterii directiei speciale din cadrul SRI, condusa de generalul Dumitru Cocoru. Ceea ce nu face decat sa intareasca zvonurile ca si asupra acestuia din urma, dar si a altor sefi ai SRI care sprijina intensiv ofensiva anticoruptie, vor fi declansate adevarate linsajuri mediatice, dupa modelul deja brevetat. Insa tare interesant este cum s-ar mai misca “reactionarii” daca ar sti ca, poate, la randul lor si sereistii care colaboreaza cu procurorii DNA primesc din alta parte sprijin logistic de specialitate in aplicarea acestor metode care au starnit indignarea vicepresedintelui CSM, George Muscalu.

CSM: DNA a afectat independenta justitiei

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca sesizarea DNA, privind posibila savarsire a unor abateri disciplinare de catre judecatoarea Rodica Cosma la solutionarea propunerii de arestare preventiva a lui Radu Mazare si a lui Abraham Morgenstern, este de natura sa aduca atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau.

In replica, reprezentantii DNA sustin ca sesizarea pe care au depus-o la CSM in cazul judecatoarei Rodica Cosma respecta cadrul legal.

Cei doi demolatori ai noului Guvern Ponta

Laurentiu Mihu

Legitimitatea guvernării Ponta se prăbușeste accelerat.


Începand de joi - când s-a consumat tentativa de subminare a luptei anticorupție, prin încălcarea procedurilor de alocare a bugetului DNA pe 2015 - legătura dintre premierul Ponta și interesul național s-a mai rupt o dată, pășind în aula poveștilor cu spiriduși, bune de servit în această perioadă numai credulilor aglomerați la gura sobei.


După exercițiul de forță cu diaspora, a sosit acum rândul DNA, țintele alese de premier și de ciracii săi din Cabinet și de la conducerea Ministerului Public trădând existența, la nivel înalt, a unui plan insalubru de gripare a principalelor motoare care dau semne că pot schimba cu adevărat România: diaspora și instițutiile care luptă eficient cu corupția endemică.


Nu, nu e o coincidență că, în doar patru săptămâni, Guvernul și PSD au încercat să reducă la tăcere tocmai zonele pe care nu și le pot în vreun fel subordona; și care, în schimb, au deșelat mașinăria politico-mafiotă care-și planificase în detaliu razboiul pe termen lung cu țara.


Nu, domnilor, nu e coincidență, ci se acționează programatic și sub urgența disperării!


În lupta cu cetățenii care le plătesc lefurile și tunurile financiare, Ponta și PSD folosesc o gamă largă de instituții - de la Cancelaria primului ministru, la MAE și BEC, de la biroul ministrului delegat pentru Buget sau Ministerul Finanțelor Publice, la scaunul Procurorului General al României.


Dacă și asta înseamnă izvor de legitimitate, atunci Adrian Năstase o fi icoană, iar Dan Voiculescu un adolescent supradotat.


Ca atare, unica semnificație a gestului însuși, de a prezenta Parlamentului un nou Guvern, "restructurat", trimite la sfidare, subminare și culcare.


Gradul de interes al românilor din diaspora față de ceea ce se întâmplă cu țara de baștină a cunoscut o explozie - dovadă ceea ce s-a întâmplat la prezidențiale.


Mai mult, influența lor asupra conaționalilor rămași acasă este, după 16 noiembrie 2014, un fapt de natura evidenței.


Practic, umilințele la care au fost supuși în tururile unu și doi, ca și conduita lor exemplară au trezit la realitate un număr impresionant de oameni, aici, în țară.

Episodul nu are precedent.

Pe de altă parte, sondajele arată că încrederea populației în DNA crește de la lună la lună, ceva de neimaginat cu câțiva ani în urmă pentru un parchet.


Măcar de-am ține cont de cifre: DNA-ul atrage la buget sume comparabile cu contribuția, prin taxe, impozite și slujbe create, a corporațiilor. Cu 25 de milioane de euro pe an (din 2015, că nu s-a depășit 20 de milioane în 2014) și cu doar 90 de procutori, Direcția Națională Anticorupție aduce de peste 10 ori mai mult în conturile statului.

O fi puțin?

Dar dincolo de asta, amintiți-vă cât de jos era respectul nostru pentru instituțiile din sistemul de justiție acum doar câțiva ani!


În fine, SRI a ajuns astăzi o instituție care cunoaște o tendință similară, iar asta se datorează în primul rând implicării serviciului de informații în lupta cu marea corupție, sprijinul oferit procurorilor, de către ofițerii săi, fiind esential.


E drept, pentru ochiul opiniei publice, este și cel mai vizibil aspect al activității curente a SRI.


Dar, iarăși, câți dintre noi și-ar fi imaginat, acum câțiva ani, că e posibil acest salt uriaș?


Or, dacă nici experiența proaspătă a prezidențialelor și nici tendințele măsurate de sondaje nu sunt suficiente pentru a taxa drept ilegitimă o guvernare ale cărei acțiuni trimit la pubela istoriei diaspora și lupta anticorupție, atunci ce mai înseamnă oare legitim? Sau opusul lui.


Ce consistență mai poate avea ideea de democrație atunci când puterea politică face pogo cu aspirațiile unei mase atât de largi de cetățeni?


Situația creată de Victor Ponta și PSD a devenit una extremă.


Are, însă, și o componentă profund pedagogică.


Se poate chiar spune că tocmai practicile nedemocratice ale clicii conduse de plagiator ne-au dat și cea mai eficientă lecție de democrație.

Dură, dar eficientă

Obstrucționarea dreptului fundamental la vot (în cazul diasporei), respectiv tentativa guvernamentală de obstrucționare a luptei anticorupție (în cazul finanțării DNA pe 2015) ne-au demonstrat, dinclo de tratate, că opinia publică rămâne ultimul gardian în fața dictaturii și mafiei de stat.


În cazul nostru, iată, și cel mai eficient.


E drept, dacă vorbim de alegerile în diaspora, lumea a reacționat masiv și la turul I, și între tururi, dar nu s-au obținut imediat schimbările dorite. În ciuda oprobiului public, șeful MAE și premierul au fost de neclintit.


Însă revolta oamenilor a produs în cele din urmă Schimbarea, la urne.


În zilele care au urmat ultimei runde a scrutinului, tot revolta asta a făcut să dispară de pe agenda Parlamentului proiectul de lege privind amnistia și grațierea, dedicat celor mai influenți dintre corupți.


Un an a domnit, intangibil, prin buzunarele aleșilor, dar într-o singură zi totul s-a dus.


Mai recent, reacția opiniei publice (prin media și rețelele sociale), coroborată cu atitudinea tranșantă a reprezentanților DNA au scuturat dur Guvernul și Ministerul Public, creând la timp premisele unei victorii a principiilor asupra “principilor” statului corupt.


În ambele situații, dacă s-ar fi dormit ca de obicei, praful s-ar fi ales!


E limpede, așadar, că greul de a avea o viață mai bună, în ultimă instanță tot de umerii opiniei publice depinde.


Să-i mulțumim pentru această lecție dură premierului Ponta, un doctorand eminent - când e lăsat să copieze, un cetățean indezirabil - când e să guverneze.


Să-i cerem, apoi, demisia, căci ne-am însușit suficient lecțiile involuntare de democrație pe care liderul de carton ni le-a dat.


Sunt suficiente.


Ce e prea mult, strică, iar stricăciunile de care a dovedit că poate fi în stare acest Guvern și la care visează zilnic, până spre 6 dimineața, baronii partidului care-l susțin nu au corespondent decât într-o imaginație foarte bolnavă; cea mai bolnava.


Sau într-o realitate paralelă celei la care aspirăm, dar înnebunitor de "funcțională" în alte zone: de la răsăritul României încolo - din Rusia lui Putin, trecând prin Asia Centrală a „luminaților” post-sovietici, și până colo sus, în China.


Cui îi vine greu să digere durul adevăr, să atunce o privire rapidă la vecini. 


Un raport proaspăt ca o trufanda dezvăluie faptul că, în 2014, corupţia a atins în Bulgaria cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.



Să nu fie, oare, nici o legătură între ezitările Sofiei din ultima perioadă, în a alege fără echivoc între UE-NATO, pe de o parte, și Rusia, pe de alta? Între democrația liberală și oligarhia putinistă?