PĂCATUL

Ioan Sabin Pop

Tentația păcatului

este precum gravitația;

poate învinge o minte

certată cu reflecția etică.

Păcatul;

– interdicție divină

pentru gând, ori faptă,

– act conștient de răzvrătire.

În competiția cu păcatul,

doar remușcarea și iubirea

mai pot vindeca rana ascunsă.

Te rog, ferește-mă Doamne

de toate păcatele lumii,

dar mai presus de orice,

ferește-Mă, necontenit,

de lipsa iubirii și a dorinței

de a fi fericit!

Fire de mohor

Elena Serban

Fire de mohor, plăpânde pe un caier,

aşteptau copiii pierduţi prin capitală,

dar ei treceau în grabă şi-n urma lor un vaier

se-amesteca în colbul rămas la îndoială.

Înnămeţită prispa, din casa cu muşcate,

primea colindători, dar nu le mai zâmbea,

icoanele zvâcneau de lacrimi deportate

între apus şi zori, spre toţi şi nimenea.

Frisoanele muşcau din bulbii de zambile

şi bunul mă ruga să vin pe la mormânt,

duioasele poveşti, cu miei pierduţi din file,

la tâmple-ncărunţeau pe un fuior de gând.

Doar zarzărul mai stă cu braţele spre cer

Şi iarna se închid fântânile în dor,

din ramă, surâzând cuminţi, nimic nu cer,

la margine de sat sunt fire de mohor.

Pestriţă lume trece, asfaltu-a-nlocuit

pieptişul de ţărână din care m-am născut,

dar ultimul fecior, zglobiu şi fericit,

se-ncumetă să-şi ia ogorul de-nceput.

Iubește timpule

Bogdan Elena Simionescu

Mi-e timpul aventurier,

Modern cavaler!

Iubește infinit,

Este foarte fericit!

Aseară mi-a venit altfel împarfumat,

De valurile mării sărutat!

Patimă are,

La a ta îmbrățișare.

Ar fi un chin,

În clepsidră să mi-l închid.

Se lasă scufundat,

În tăcerea ta, ce minunat

Se simte în ea,

Îi simte subtilitatea!

Timpule, ador să dăruiești,

Se vede că din mine trăiești!

Parcă ești titirez,

Timpule amorez,

Când în cale vezi,

Flori cu ochii verzi!

Iubește timpule, iubește

Sufletul tot mai mult întinerește!

Mă uimești

Și noaptea o vrăjești,

Că-ți stă pe mâini ca o copilă,

Din priviri îți mai citește o filă!

Eu îți fac stele,

Din versurile mele,

Pe care le oferi,

Cui iubești, timpule aventurier!

Iubește, iubește infinit,

Timpule, fii mereu fericit!

Te iubesc (3)

Sandu Alrox

Te iubesc nu doar pentru ceea ce eşti,

ci pentru ceea ce sunt eu,

când sunt cu tine.

Te iubesc nu doar pentru

ceea ce ai făcut din tine,

ci pentru ceea ce faci din mine.

Te iubesc fiindcă tu ai făcut mai mult

decât a făcut orice credință pentru a mă face mai bun,

mai mult decât a făcut orice destin să mă facă fericit.

Ai făcut-o fără o atingere,

fără un cuvânt,

fără un semn.

Ai făcut-o fiind tu însuţi.

Poate că, la urma urmei,

acest lucru înseamnă

să fii iubit.

Nu azi!

Sandu Alrox

De mâine voi fi trist,

de mâine.

Dar azi sunt mulțumit:

de ce avem nevoie să fim triști,

de ce avem nevoie?

Pentru că bate un vânt rău?

De ce ar trebui să jelesc astăzi,

pentru mâine?

Poate că mâine este bun,

poate că mâine este clar,

poate mâine soarele va străluci din nou.

Și nu va exista nici un motiv de tristețe.

De mâine voi fi trist,

de mâine.

Dar astăzi,

astăzi voi fi fericit;

și în fiecare zi amară, voi spune:

mâine voi fi trist.

Nu azi!

Dacă vrei...

Ioan Sabin Pop

dacă vrei să fii cum simți spunând ce gândești cu adevărat

unii te vor considera nonconformist și destul de ciudat

dacă vrei să crezi necontenit în dragoste și în prietenie

alții te vor crede atins de naivitate sau chiar de prostie

dacă vrei să ierți și să accepți toți oamenii așa cum sunt

se va găsi mereu cineva ”preaînțelept” să te pună la punct

dacă vrei principii să ai să nu minți și-obedient să nu fii

unii nu-ți vor ierta nicicând puritatea și te vor ocoli

dacă vrei să încerci să-nțelegi atunci când altul nu înțelege

nu regreta chiar dacă din strădania ta doar praful se-alege

dacă vrei când toți te condamnă să fii paria tu să zâmbești

înseamnă că deși ieșit din tipar ești om și poți să iubești

dacă vrei să te bucuri de tot ceea ce-i frumos pe pământ

iubește-i pe toți pe unii pe alții în vorbă în faptă și-n gând

dacă vrei într-o lume nebună nebună să fii fericit

alege credința alege iubirea dăruie și vei fi dăruit

VISUL UNEI NOPŢI

VALY PLUGAR

Am visat în noapte, dulce.

Că pământu-i plin de flori!

Şi pasul, unde mă duce,

Îmi dă-n inimă fiori!

Luna-n palmă, o ţineam.

Fericit, că lumineză!

Steaua, care o prindeam,

Strălucea, chiar de oftează!

Pe un câmp, magic, de flori.

Strălucea, un bob de rouă!

Chipul, tău, zâmbind în zori,

Îmi spunea de-o lume nouă!

Noaptea, albă, îmi zâmbea!

Transformată, într-o zână.

Iar de mână, mă ţinea,

Dragostea, care-i nebună!

Printre stelele, din vis,

Strălucea, doar steaua ta!

Iar luceafărul te-a prins,

Direct, în inima sa!