Oficial o ducem al dracului de bine!

Loredana VOICULESCU

Niciodată românii nu au trăit mai bine ca acum. Păi când am mai avut noi o economie care să fie “cea mai stabilă şi predictibilă” din regiune, aşa cum ne-a împărtăşit deunăzi cu însutită bucurie şi ales respect premierul Victor Ponta? Au mai simţit vreodată cei mai săraci bugetari în prea găuritele lor buzunare foşnetul unui salariu minim pe economie de fix nouăsuteşaptezecişicinci de lei? A mai existat oare vreun Guvern care să nu majoreze nici o taxă la început de an? Cu siguranţă nici bunicii noştri nu îşi mai aduc aminte să fi trăit vreodată o atât de mare fericire. Aferim, Mărite Guvern! Jos troica creditorilor tirani!

Ca să nu mai vorbim de pensiile pe care le au acum vârstnicii noştri! Pensia minimă garantată este acum de fix patrusutedelei. Prea-bunul-şi-atentul Executiv a decis majorarea punctului de pensie încă de la început de an, după cum li se aminteşte mereu la TV cârcotaşilor care nu au ce face şi tot comentează verzi şi uscate.


Ce dacă asta era prevăzut în lege. Important este că s-a dat, nu s-a luat. Nu s-a luat cum li s-a luat bugetarilor 25% din lefuri în 2010, în vremea odiosului regim băsescian. Dar să nu uităm de inflaţie, care este acum la cel mai mic nivel din istorie. Avem privilegiul să fim contemporani cu cele mai mici creşteri de preţuri din ani şi ani!


Şi, cu toate acestea, nimeni sau aproape nimeni, dacă îi dăm la o parte pe unii cu averi de milioane – unii dintre ei defilând în ultima vreme pe la DNA cu metal la încheieturi -  nu pare mulţumit de cum o duce.


Degeaba îşi tot bate gura în fiecare zi premierul Victor Ponta să ne explice, cum poate el mai bine, ca să înţeleagă nu numai cei cu scaun la cap că, de exemplu, “reducerea CAS (la angajator cu 5 puncte procentuale n.n.) nu a generat o catastrofă, ci începe să producă efecte pozitive anticipate”. Cui îi mai pasă acum că angajatorii au “uitat" să mai verse din banii economisiţi astfel şi în conturile angajaţilor, aşa cum se jurau unii dintre patroni?


La fel de OK este şi managementul companiilor de stat „care s-a îmbunătăţit considerabil”.  Vasăzică Hidroelectrica a înregistrat în 2014 cel mai mare profit din istorie, iar companiile din transporturi feroviare sunt în 2014 pe profit operaţional. Nu vi se pare că aţi mai auzit partea cu cefereul? În anul 2000 ceferiştii erau fericiţi, "când datoriile erau zero şi CFR Marfă era pe profit", după cum spunea Anca Boagiu într-un interviu.


Totul este sub control, iar populaţia va simţi desigur şi noile "realizări importante". Puţintică răbdare doar.


“Aceste realizări importante ne dorim foarte mult să se reflecte şi în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean”, a grăit luni cu înţelepciune premierul, după întâlnirea cu delegaţia FMI. Unde mai pui că, aşa cum ne-a anunţat tot domnul prim-ministru, preţurile la gaze naturale pentru populaţie nu vor creşte de la 1 aprilie, aşa cum tiranii din troica FMI-UE -Banca Mondială ne “solicită”.


Preţul gazelor naturale este unul dintre punctele pe care Guvernul se pare că nu a căzut de acord cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale. Pe scurt, FMI „solicită" scumpirea gazelor, iar bravul Guvern s-a opus. Cât curaj, nu?


„Solicitarea FMI se referea la o creştere de la 1 aprilie de la 53,3 lei (pe MWh n.n.) la 62 lei (pe MWh  n.n.), destul de abruptă, pe care o considerăm nesustenabilă. Altfel nu facem decât să acumulam datorii la CET-uri şi să facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat pentru oameni (…)”, a pozat ultrapopulist premierul Ponta în apărătorul oamenilor care consumă gaze naturale.


Un amănunt fără importanţă: FMI nu poate „solicita” să majorăm preţurile la gaze, ci doar să respectăm calendarul pe care România şi l-a asumat în 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană.  O amânare a majorărilor de preţ nu înseamnă că am scăpat de scumpiri de gaze. Dacă gazele pentru populaţie nu se vor scumpi de la 1 aprilie, aşa cum e prevăzut în calendar, asta poate însemna că, din 2016 sau 2017 majorarea preţului va fi mult mai mare.


Adevărata problemă cu gazele naturale explicată pentru gândul de oameni din domeniu este că odată cu epuizarea zăcămintelor "vechi" şi folosirea resurselor identificate în Marea Neagră, de exemplu, nimeni nu va mai putea impune un preţ sub costuri, iar atunci nu doar că preţul va sări în aer, dar şi replierea va fi greu de imaginat. 


Revenind la scrisoarea de intenţie cu FMI despre care premierul Ponta a anunţat că nu a fost semnată. Semnalul este că Guvernul nu vrea să mai respecte constrângerile impuse de înţelegerile cu organismele internaţionale, o abordare considerată “la modă” în ultimele săptămâni, după exemplul Greciei şi Ungariei.


Abordarea este considerată de unii analişti ca fiind deosebit de riscantă şi va tensiona şi mai mult investitorii străini, care oricum sunt neliniştiţi de situaţia din această regiune. Riscul, sintetizat aici de unul dintre colaboratorii gândul, este pierderea “plasei de siguranţă” din partea FMI. 


Pe de altă parte, stabilitatea macroeconomică mult lăudată de autorităţi nu se datorează rezultatelor politicilor Guvernului. Dacă ne uităm doar la inflaţie, care a ajuns la valori minime, o simplă privire în datele statistice arată că în întreaga Uniune Europeană inflaţia este foarte mică, iar în unele state se înregistrează chiar valori negative pentru creşterile de preţuri. Cât priveşte creşterea economică, unii analişti economici susţin că este fluctuantă şi poate oricând să îşi schimbe tendinţa, dacă exporturile româneşti vor scădea.


Statisticile seci arată că nici cu încasările bugetare nu suntem pe roze, ba dimpotrivă. Guvernul a ratat ţinta de venituri pe 2014 cu 3,8 miliarde de euro, potrivit execuţiei bugetare pe anul trecut. În grea suferinţă sunt şi fondurile europene, ca să nu mai amintim de diferenţa între kilometri de autostrăzi promişi pe hârtie şi cei inauguraţi.


Însă doar cei rău intenţionaţi s-ar mai împiedica de asemenea detalii mizere când, în statistici toţi o ducem al dracului de bine.



PS: 
Aş fi curioasă câţi dintre cei 55% din românii care într-un sondaj IRES realizat în noiembrie, după alegerile prezidenţiale, susţineau că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună mai cred în asta.

Guvernul Ponta trebuie să plece!

Angela Tocilă

Nu e nicio rușine să renunți la un post, la o poziție dacă nu te simți în stare să-i faci față, dacă îndatoririle depășesc capacitatea ta intelectuală sau puterea de concentrare. La privat, dacă nu corespunzi sarcinilor de serviciu, ești dat afară, ceea ce ar trebui să se întâmple și la stat, în schimb, statul a devenit o leprozerie, o colonie de pungași, escroci, politruci, penali, incomptenți și semianalfabeți. Din păcate nu știm să ne comportăm ca niște angajatori și-n concluzie, nu-i dăm afară, așteptăm să plece singuri, ceea ce nu se va întâmpla decât dacă respectivii ar avea ușoare urme de conștiință și bun simț. Își mai face cineva iluzii că ar avea așa ceva? Nu cred.

Ne-am săturat de minciuni zilnice, de mișmașuri și învârteli, de conspirații și jocuri politice care au ca unic scop acapararea puterii în totalitate. România nu mai e un stat de drept ci unul pe moarte, agonizând dureros, agâțându-se doar de câteva instituții necucerite, cetăți răzlețe asediate de bandiți flămânzi și lacomi. Și măcar de-ar fi străini bandiții, dar sunt de-ai noștri. România e mâncată din interior asemeni unui trup secătuit de tenii și viermi intestinali. Cum altfel ar fi posibil ca fermierii români să fie ruinați de zvonurile alarmiste aruncate cu inconștiență din chiar guvernul țării, cel ce ar trebui să fie garantul prosperității naționale? Ce justificare în afară de refrenul cu ”problemele de comunicare” are ministrul Agriculturii, până mai ieri un neica nimeni, un necunocut ajuns la guvernare cunoscut fiind ca pionul, Grăjdanul infamului turnător Voiculescu, să ducă la ruină mii de crescători de animale ? Azi, carnea de cal, mâine găina cu gripă, curcanul cu antibiotice, poimâine laptele cu aflatoxină și cine știe ce mai urmează … Istoria și scenariul Comtim se repetă, cu diferența că acum nu mai suntem atât de creduli, ne dăm seama că în spatele fiecarei lovituri se află interesul cuiva și bani foarte mulți de câștigat ușor pe spinarea noastră, a consumatorilor.

Până acum am dat vina pe incompetență și pe impostură, acum acestea se dublează cu rea voință și trădare de țară. Cum altfel poți numi acțiunile iresponsabile din toate domeniile ale acestui guvern blestemat, decât trădare de țară și subminarea economiei și a puterii în stat? Să fi ajuns atât de masochiști încât să ne distrugem singuri în absența altui dușman ”tradițional”? De ce ne ardem singuri recoltele, de ce ne otrăvim singuri fântânile acum că nu mai năvălesc nici turcii, nici tătarii? E simplu și dureros, totodată… Pentru că țara nu mai aparține cetățenilor ei, ea a fost confiscată de trădătorii de neam. Pe oamenii ăștia nu-i cheamă nici Ivan, nici Alioșa, dar nici Pișta. Ei se numesc Gheorghe, Ioan, Dan, Vasile, Iuda și sunt dușmanii noștri. Ei nu ne dau în cap ca să ne fure, ci ne bagă mâinile în buzunare pe furiș, cu dexterietatea șuților din tramvai și ne privesc în ochi, zâmbind. Nu au nevoie nici de iatagane, nici de puști și nici de tancuri, au nevoie de legi iar dacă nu le au, și le fac. Astfel, ne vor fura cu legea-n mână: ne vor fura Constituția, ne vor fura președintele, ne vor fura casa și pământul. Vor pune bir după bir, taxă după taxă până ne vor duce la sapă de lemn în timp ce ei vor prospera.

Și toate astea pentru că noi le-am dat puterea, am dat-o unor lichele corupte de generații până-n măduva oaselor. Am dat-o unor indivizi care nu știu să scrie, nu știu să citească. Am dat-o unor foști nomenclaturiști sau odraslelor lor, unor foști torționari și turnători la Miliție și Securitate. Am dat-o politrucilor care au prosperat sub orice regim, niște târâtoare fără demnitate, umile slugi pregătite de la natură să se muleze după orice stăpân. Ne-am pus viețile în mâinile unora care nu știu decât să fure iar gurile lor nu știu decât să mintă. Ajunge, e timpul să-i alungăm noi pentru că așa cum am spus la început, ei nu vor pleca de bună voie. Încă sunt flămânzi șacalii, suferă de foame și lăcomie cronică și atâta timp cât mai rămâne un bob de grâu în țara asta, se vor bate să-l înhațe.

Cum spuneam mai sus, dacă ar exista vreo urmă de conștiință sau de bunul simț atât de mult invocat de către acest blestemat USL, guvernul Ponta ar face un bine țării, demisionând. Parlamentul ar trebui dizolvat, organizate alegeri anticipate, respectat referendumul din 2009 și-am avea o șansă de recuperare. Cu acest guvern iresponsabil, fiecare zi ne apropie de ruină, de dezastru și nu mai avem nici timp de pierdut, nici iluzii și speranțe de irosit. Guvernul Ponta trebuie să plece!