oraşul cimitirului

Vasile MUSTE

noapte de noapte duceau pe ascuns

la capătul lumii morminte rămânea

liniştea plânsă din cuibul ochilor

celor plecaţi

mai departe purtate decât depărtarea

dimineaţa erau alte şi altele-n loc

siluind nepăsarea puţinilor

deasupra rămaşi

nu întreba nimeni de ce nu mai vine

primăvara doar oameni înfricoşaţi

săltând cenuşiul pe umeri grăbeau

într-ale lor

în gropi necunoscute au mutat oraşul

nebunul din turn mai zăreşte străzi încă

alergând către toate cimitirele de la

marginea lumii

Nebun de dragoste

Sandu Alrox

Auzi un cântec bun, dar nu l-ai fredonat,

vezi marea la apus de soare și nu te-ai apropiat de ţărm,

mă simt fericit și nu împărtășesc fericirea cu tine,

nu te am aproape, dar vei fi mereu în inima mea.

Cum e un curcubeu fără culori,

cum e o stea fără lumină,

precum un copac fără frunze

ca un pescăruș fără aripi

mă simt,

fără de tine

dar,

când mi-aduc aminte de tine

în inima mea,

sunt nebun de dragoste.

Nebun după tine !

Fritz Constantin

Am căutat o veșnicie dragostea,

Și parcă se tot ascundea de mine.

Și-am răscolit oceane după ea,

Fără să știu să te privesc pe tine.

Am căutat la cei doi poli vestiți,

Și-am întrebat la lume unde este.

Dar oamenii toți mă priveau uimiți,

Și mă credeau venit dintr-o poveste.

Dar nimeni nu știa povestea mea,

Cum m-am îndrăgostit subit de tine.

Înnebuneam doar auzindu-ți vocea,

Doar mă priveai și mă pierdeam în mine.

Și tot așa prin lume am umblat,

Călăuzit mereu de patima iubirii.

Și-am răscolit pământu-n lung și lat,

Să-mi potolesc cerințele simțirii.

Busolă îmi era doar chipul tău,

Ce noaptea-n somn parcă-mi zîmbea.

Nici hrană nu mai cerea corpul meu,

Visând la tine, tot cu vise mă hrănea.

Și într-o zi ,norocul mi-a surâs,

Mi-ai apărut, fără să vrei în cale.

Te-am luat în brațe, tare te-am mai strâns,

Să-mi potolesc a sufletului jale

Și ți-am furat pe dată un sărut,

Să nu-mi mai ardă buzele de dor.

Și m-ai privit, și iar am rămas mut,

Că te-am găsit, acum pot să și mor.

Dar înainte parca-ș vrea ceva,

Doar o eternitate dragoste cu tine.

Să te transform în nebunia mea,

Să nu mai pleci nicicând de lângă mine.

Că-n lumea asta unde-am căutat,

N-am auzit de o iubire așa sortită.

Între-un nebun ce nu-i de vindecat,

Și-o frumusețe ce din cer e dăruită.

Aş vrea să fiu nebunul ce seamănă iubire

Bunget Marin

Pun versul meu aici ca martor de voinţă
Destinului chemare... cuvântului rostit
Să nu mă prindă viaţa cu gânduri de căinţă
Că nu mi-am pus cuvântul să facă ce-am dorit

Aş vrea să fiu nebunul ce seamănă iubire
Acolo unde oameni mai cred că prin cuvânt
Putem schimba destine sau dărui menire
Putem şi altfel viaţa s-o trecem pe pământ

Nu-mi pasă ce vor crede acei ce vor citi
Pun versul să mă ierte, eu sunt al lui stăpân
De-oi trece peste moarte... eu tot aici voi fi
Căci n-am să plec vreodată dar nici n-am să rămân