Dana Staicu
Inepți
și gângavi, ca niște insecte
Trăgând
pe sfoară un popor întreg...
Li-s
promisiunile atât de mult abjecte
Pe
cât le-aruncă-n vânt, iar „proștii” le culeg...
E
Crucea noastră o durere sfântă
Pe
cât mințiți suntem și folosiți letal;
Am
devenit animăluțe care nu cuvântă,
Căci
de am cuvânta, cuvântul ni-i fatal...
Spre
gropi comune țintă ni-e demersul
Cu
pași de ceară dumicați latent;
E
o osândă, e al nost' reversul
Pentru
muțenia ce urlă-n noi strident...
