Se afișează postările cu eticheta Clasicism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Clasicism. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 septembrie 2013

Clasicism


Ion Caraion




Am să mă întorc la voi, sunt sigur...Într-o zi
vom fi-mpreuna iar, Virgil, Horaţiu.
La fel de trişti sau detaşaţi de spaţiu
vom scrie cărţi cu vin pe bani şi ne-om iubi.

Purtaţi prin bâlciuri noaptea ori scuipaţi
-Hristoşi ologi de visuri şi femei –
când fructe cad bolnave-n anii mei,
am să mă-ntorc la voi ca sângele-ntre fraţi.

Ne-om lua în braţe, inşi de promoroacă,
să bem vulgar cu-Ovid, cu Juvenal;
vezi, uneori o foame ca un bal
de ape-mi urcă-n piept şi mă îneacă.

Aş vrea atunci – pe străzi trec dimineţi şi trec femei –
Se coc în mine roadele sălcii,
am să mă-ntorc la voi, sunt sigur, într-o zi
cu-alcool să chefuim barbar, nemernici zei,

Şi-n dimineţi de alte somnolenţe
când, iarba-a fiarii-n piept ni te înscauni
noi să pornim urcaţi în diligenţe
prin bungetul pădurilor de fauni.

În revărsarea verdelui, solară,
cu muntii-n cârcă – doldora de lână,
să ne-ntâlnim cu Pan lângă fântână
-piraţi de mări ucişi a doua oară...

Mi-i dor de voi că de-o religie nouă,
Terențiu, Flaut, Marc Antoniu, Staţiu,
sunt iar bolnav de cantece-n nesaţiu
v-aş săruta pe pleoapele-amândouă,

şi v-aş culca alăturea... În mine
pe pajişti brune fi-v-aşi fi răcoare
ciorchinii simplităţii (copţi la soare)
să plouă-n noi ca-n largurile virgine.

Când doar tăcerea varsă-n ochi mister.
blazaţi de-atâtea palide şabloane –
noi cei flămânzi de-adânci Mediterane
să emigrăm spre noul Finister.