Neculai Constantin Munteanu
Marian Vanghelie, omul care mai ieri garanta calitatea intelectualilor din PSD, ar ameți dacă ar citi CV-ul ministrului învățământului, Remus Pricopie. Vreo cinci pagini de text, din care două numai cu școli, facultăți și universități, absolvite sau pasager vizitate. Și, da, a fost și la Harvard, unde a stat 12 zile, exact cât să obțină un „Certificat de management și leadership în educație”. Mai are un certificat asemănător, „privind opțiunile strategice pentru reforma educației”, obținut în numai 11 zile, la Institutul Bancii Mondiale, SUA. Acestea, și altele, inventariate cu o grijă de sfertodoct maniac, sunt cursuri de circumstanță și concursuri de împrejurări. Certificatele probează doar prezența la acele reciclări și nimic altceva. Însă umflă spectaculos un CV și impresionează gospodinele din Mizil și plagiatorii care și-au luat doctoratul copiind din cărțile altora.
Zilele trecute, mult titratul ministru a fost pus în mare încurcătură cu o întrebare la care răspunsul ține de cultura genearlă a unui absolvent de liceu. La întrebarea „În ce oraş s-au născut Romulus şi Remus?”, Pricopie a răspuns: „Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean...” Corectat de moderatoarea emisiunii, care i-a spus că nu era vorba de o vulpe, ci de o lupoaică, ministrul a încercat să dreagă busuiocul, „Lupoaica, da. Lupoaica nu era un cetăţean... Roma a venit după”. Jalnic. Ditamai ministrul învățământului nu știa nimic despre monumentul roman „Lupa Capitolina”, nici despre legenda cu lupoaica care i-ar fi alăptat pe Romulus și Remus, întemeietorii Romei. N-a văzut niciodată copia faimoasei statui, mult plimbată prin multe locuri din București, și nici n-a fost curios să afle originea numelui lui de botez. Un lapsus, se întâmplă.
O zi mai târziu, în discursul la deschiderea anului de învățământ, titratul ministru a dat iar cu oiștea în gard, spunându-le părinților și copiilor „aveți una dintre cea mai frumoasă școala din București”. Se întâmplă, un lapsus de cultură generală se asortează bine cu cunoașterea aproximativă a limbii române, deși e jenant când e vorba de ministrul învățământului, nu?
Dar poate că omul este mai bun la „management și leadership în educație” și la „reforma eucației”. Stupoare, și aici Remus Pricopie e binișor alături cu drumul. Milioane de elevi și preșcolari au început școala fără manualele digitale promise de Guvern. Elevii nu au de pe ce învăța. Rezultatele licitației pentru realizarea manualelor au fost contestate de mai multe edituri. Copiii din clasa I, cei mai afectați, nu vor avea la dispoziție cartea de căpătâi, Abecedarul. Evident, un specialist în managementul educației ar fi trebuit să știe că mai toate licitațiile de manuale au fost însoțite de contestații și, în conscecință, ar fi trebuit să prevadă și soluții pentru cazuri de avarie. Însă soluțiile ministrului Pricopie sunt improvizații penibile: elevii de clasa I vor învața de pe „fișe”, iar școlarii din clasa a II-a vor folosi manualele vechi, chiar dacă acestea nu sunt conforme cu noua programă. Nimeni nu știe ce sunt acele „fișe” și cum arată. Ce se știe precis, este că studenții din primul an de facultate au mari probleme să lucreze cu „fișele” și este greu de imaginat cum se vor descurca elevii de clasa I care abia știu alfabetul.
În orice țară normală, o astfel de situație ar fi dus la demiterea ministrului, dacă nu și la căderea guvernului. Nu și în România. Dimpotrivă, sărind în apărare subalternului, primul ministru Victor Ponta s-a lansat în enormități și mai penibile de genul „Nu știu dacă mai e vreun copil, chiar și de clasa I, care să nu știe să umble pe computer, să nu aibă telefon cu Internet”. Se înșeală, elevii care nu au nici computer, nici telefon cu internet și învață în școli fără canalizare și apă curentă se numără cu sutele de mii în România.
În rest, e normal ca Victor Ponta să fie solidar cu Remus Pricopie. In iunie 2012, dupa ce Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a concluzionat că Victor Ponta a plagiat în teza sa de doctorat, cine a sărit în apărarea plagiatorului? Remus Pricopie! Iată punctul lui de vedere, formulat în logica unui om care are ceva probleme cu limba română: "Tot ce au discutat dumnealor azi este nul de drept și am asistat din păcate la o bătalie politică, in interiorul unei comisii care ar fi trebuit să respecte standardele legale și academice. Drept urmare și concluzia este una nulă de drept. Modul în care totul a fost construit, din punctul meu de vedere, mă conduce la concluzia de politizare. Problema de fond trebuie trasă de catre Comisia de Etică și specialiști în drept. Astăzi s-a dorit cu orice chip să se dea un verdict, indiferent dacă are un cadru legal sau nu și este păcat că profesori universitari au intrat într-un astfel de joc politic". Și, deși nu s-a ostenit să cerceteze plagiatul, Remus era deja de partea plagiatorului. Și atunci nu era firesc să fie răsplătit cu postul de ministru al învățământului? Era. A fost. Remus este ministru!
