Haig
Acterian
Multi ani în trupul meu
un harnic sfânt cãra
mereu rãsina.
Si cu lumina
din rai un râu de har îsi
scurse flacara.
V'am muls de nevoi;
am ars pentru voi...
Apoi tihnit
s'a odihnit.
Fapturi din hora neagra de
tamâie
se desprind,
îl cuprind,
si la raspântia galbena
îl suie.
Aprinsu-i-au o facla.
Pãmânt i-au pus în
racla.
L-au strâns iar în
surtuce.
L-au împartit în cruce.
Si s'a pornit un croncanit
prin cai.
Slugi negre l-au pornit în
vânt spre vai.
Vino, sfâsie, dezleaga...
Pune moarte si încheaga.
Aici e-un lupanar.
Pecete grea de var
carnea sa poarte.
Carnea omului
fie dracului.
Omul, biet, omul
cum îsi vrea somnul.
Mi-e destul. Ne e destul.
Trist, ce trist mi-e
sufletul
pânã la moarte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu