Divinul ţărm

Georgeta Resteman

Pe-un ţărm divin de paşii-o să ne poarte

Din noaptea care prin tăceri respiră

Ne vor trezi cu degete de liră

Nădejdi târzii ţesute-n clipe sparte...

Tu chiar nu vezi că stelele se miră

Cum viscoleşte-n noi temuta soarte

În pumni de plumb cenuşile împarte -

Durere din durere se prefiră?

Divinul ţărm ce poate să învie

Nisipuri zălogite într-un mit

Umblet de maci cu paşi de poezie

În rouă de cuvinte-ncuminţit

Şi-o cupă de iubire-n cumetrie

Cu gândul alb scăldat în infinit.