Primul calculator universitar din România (1961) ocupa o sală întregă. Un iPhone realizat pe aceleași principii ar fi cât Casa Poporului

Madalina Diaconu

Primul calculator realizat în mediul universitar din România a fost conceput şi pus în funcţiune la Timişoara, în 1961, de către o echipă condusă de Iosif Kaufmann, Wilhelm Loewenfeld, Vasile Baltac, Ioan Munteanu, Herbert Hartmann, Dan Farcaș și Mircea Fildan de la Facultatea de Electrotehnică a Insti­tutului Politehnic din Timișoara, fiind al doi­lea calculator din ţară după CIFA-1, realizat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti.

“ME­CIPT a fost, însă, mai mult decât o familie de calculatoare, el a creat o şcoa­lă ai cărei reprezentanţi au contri­buit la formarea şi dezvoltarea ştiinţei şi teh­nologiei informaţiei în România şi pe alte meridiane. Reprezintă un jalon de seamă în istoria tehnicii de calcul din ţara noastră. Pe el au învă­ţat cum funcţionează un calculator electro­nic şi să programeze multe generaţii de studenţi şi postuniversitari de la facultăţi din Timişoara, Bucureşti şi Cluj”, au declarat în 2011, la aniversarea a 50 de ani, reprezentanţi ai Asocia­ţiei pentru Tehnologiile Informaţiilor şi Comunicaţii.

Calculatorul era format din 2.000 tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori şi rezistenţe, 30 km de fire şi 100.000 de lipituri. Avea o memorie de 4 kilobytes și realiza 50 operații pe secundă, consumând circa 10 kW.

La începutul anilor 1960, numărul specialiștilor care lucrau în domeniul calculatoarelor era doar de 40 – 50.

Prima promoţie de ingineri cu specialitatea calcula­toare electronice a absolvit Politehnica din Timişoara, în 1966. În lunga listă a programelor făcute de cercetători cu noul calculator ME­CIPT-1 (Mașina de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara) se numără calculele pentru barajul Vidraru-Argeş, cupola Pavi­lionului expoziţional din Piaţa Presei Libere din Bucureşti şi prima tradu­cere din engleză în română sub coordonarea academicianului Grigore Moisil.  Această frază a fost publicată în toate ziarele timpului, devenind celebră: “You explain the development of science and we help describe the examples”. Programul de traducere a fost scris de Erica Domokos-Nistor.

Maşina de calcul a funcţionat până în 1974 si ocupa o sală întreagă, deși avea o memorie care astăzi poate fi păstrată pe un stick. Uneori calculele durau mai multe ore sau chiar zile, iar, în cazul activității pe mai multe zile, calculatorul era oprit seara şi repornit dimineața. Dacă era foarte cald, computerul era utilizat doar noaptea. „Viteza calculatorului după ce a fost terminat era de 50 de operaţii pe secundă. Nu 50.000, nu cinci milioane. Am făcut un calcul la un moment dat pentru nişte jurnalişti, şi dacă un iPhone ar fi realizat cu tuburi ar ajunge cam cât Casa Poporului. Nu ar funcţiona niciodată, totuşi, pentru că tuburile se ard” a declarat Vasile Baltac care în 1961 era proaspăt absolvent de facultate când a intrat în echipa care i-a dat viaţă lui MECIPT-1. (playtech.ro)

În prezent, calculatorul se află la finalul unui proces de restaurare şi urmează să fie expus integral în primăvară pentru public la Muzeul Banatului.


Versiunea a doua a acestui calculator, MECIPT 2, a fost finalizată în 1963 de o echipă condusă de Vasile Baltac. În prezent poate fi văzut la Muzeul Banatului. A existat și o variantă de proiect pentru modelul MECIPT 3, însă acest calculator nu a mai fost realizat, a declarat Vasile Baltac în 2005.