Mioara Băluță
O
să ningă, ştiu Doamne, curând
Prin
păduri o să boncăne cerbii
Gerul
aprig va prinde în cleşti
Răsuflarea
din urmă a ierbii.
Case
mari dintr-un caier de fum
Către
stele-și vor toarce povestea
Pe
octava aceluiași drum
Zurgălăi
se vor duce cu Vestea.
Paşi
grăbiți se vor stinge-n omăt
Urma
lor se va pierde în noapte
Ca
un cântec de vreme uitat...
Ca
un semn între pagini de carte...
Ninge
blând, micșorat și incert
La
fereastră-i gutuia și gerul
Din
icoană surâde un sfânt
Și-mi
arată spre candelă cerul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu