Romita
Malina Constantin
În
Bărăgan fete Morgane
Colindă
spicele de grâu
Cu
roșii, de maci, sarafane
Și
Dunăre în loc de brâu
În
plete negre poartă marea
Cu
scoici albastre colier
Iar
pașii lor mai știu cărarea
Celui
dintâi Corăbier.
La
albe flori de colț pe stâncă
Din
fluier și din nai doinesc
Pe
tălpi le stau Carpații încă
Și-n
brațe cerul unduiesc.
De-a
dreapta și de-a stânga pace
Apoi
iubire împrejur
În
sus și-n jos o limbă dulce
Îmbracă
crucea în azur.
În
Bărăgan fecioare joacă
De-a
pururi jocul strămoșesc
Purtând
cosițe dintr-o apă
Cu
veșnic nume românesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu