Stefania Rotariu
In
ploaia de vise m-am scaldat,
Si
inima-mi in mana ta ti-am pus.
Nu
am stiut, nu stiu de-ti este dat,
Sa
fii tu soarta, pana merg la ceruri sus.
In
ploaia de vise m-ai aruncat,
Ca
pe-o umbrela sfartecata,
De
vantul napraznic ce s-a lasat,
Din
inima ta spulberata.
N-ai
sentimente, esti gol si ursuz,
Un
zambet trufas il lasi cateodata,
Cu
el m-ai mintit si m-ai rapus,
Ce-a
fost in mintea-mi intunecata?
Cu
ploaia de vise m-am impacat,
Si-am
cules din siroaie,
Gandu-ti
ascuns ce m-a inselat,
Si-n
care m-ai prins ca o ploaie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu