Gabriela Mimi Boroianu
Sunt
unii care-s răi de la mama natură
şi-n
loc de sânge-n vene le curge doar venin...
Ei
te lovesc în spate zâmbind în colț de gură
şi
mintea-ți torturează privindu-te senin.
Zidită
în celulă le este dușmănia.
Mila-i
un sentiment ce nu l-au cunoscut
purtând
doar de fațadă, o mască -omenia-
Ei
sufletul la diavol de mult și l-au vândut.
Nu
poți lupta cu falșii ce-n față îți zâmbesc
spunându-ți
că-ți vor bine doar ca să te-adoarmă...
Îmbrobodindu-ți
mintea-n minciuni te-ncolăcesc
şi-ncrederea,
în ceilalți, încet, încet ți-o sfarmă.
Căci
doar când pot distruge, atunci simt că trăiesc
şi-şi
folosesc cuvântul prinzându-te-n arcană.
Tu
crezi că ești iubit dar ei te folosesc,
le
măguleşti orgoliul căzându-le-n capcană...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu