Daniel Luca
Pe
străzi ard felinare obosite,
Sărutul
nopţii le dezmiardă...
Încerc
să te ascund în minte,
Ca
visul meu să nu te piardă!
Sunt
tot aici şi-aici voi fi mereu,
Pe
margine de ,,bun rămas!"
Nu
pot să-ţi spun că-mi este greu,
Îmi
amintesc de al tău glas!
Îţi
las zefirul asta seară,
Cu
ochii trişti el mă priveşte iar,
Ecoul
paşilor se-aude afară,
Să-l
mai ajung este-n zadar!
Poate
că astăzi treci grăbită
Pe-aleea
noastră de-altădat',
Tu
eşti la fel de-ndrăgostită
Chiar
dacă anii au plecat!
Ne
mai vedem întâmplător,
În
gânduri iarăşi te opresc...
Îmi
păcălesc aceelaşi
Cu
două vorbe: ,,te iubesc"!
M-aş
rătăci prin amintiri,
Dar
fiecare are drumul lui,
Te-ntreb
tăcut doar din priviri,
Însă
nu ai nimic să-mi spui!
Doar
vântul rece ne trezeşte,
Copii
nu suntem şi tu ştii...
Tu
ai pe cineva ce te iubeşte,
Dar
eu te-aştept şi azi să vii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu