Ileana
Vest
Ne
plâng părinţii şi ne ning
Cu
lacrimi mari în ţintirim
De
ce-am plecat, când mai venim
Noi,de
prea tineri, când murim.
Ne
plâng pridvoare-n primăveri
Muşcata
roşie din glastră
Porţi
care scârţâie în seri
Şi
lumea ce era a noastră.
Plângem
şi noi prin fulgi de nea
Să
v-amintiţi din an în an
Pe
perna lui, a ei, a ta
Îngerii
albi aduc alean.
În
dimineţi cu zorii noi
Pe
pleoape vă lăsăm sărut
Ca
să zâmbiţi, trăind apoi
Vrem
să uitaţi ce ne-a durut.
Ne
plâng păriţii cei cuminţi
Cu
tâmple albe fiecare
Suntem
cu voi! Staţi liniştiţi !
Nu
ştiţi că lacrima ne doare ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu