Mariana
Mihai
Lăsaţi-mă
să zbor
voi,
gânduri călătoare,
pe
aripile voastre
de
viaţă şi de soare!
Legaţi-mă
cu vise
de
mâini şi de picioare!
Un
dor nebun mă cheamă,
m-apasă,
şi mă doare.
Lăsaţi-mă
să ard
cuvintele
pe ruguri!
Mi-au
înflorit pe ram
ai
sufletului muguri.
Lăsaţi-mă
să plâng!
Doar
lacrima curată,
ce
cade cu un rost,
cărările-mi
arată.
Nu
mă priviţi de sus!
Zburaţi
şi voi cu mine
să-mpărtăşim
balsamul
atingerii
divine!
Se
răzvrăteşte iarna
în
câmpul cu mohor.
Voi,
ce iubiţi înaltul,
lăsaţi-mă
să zbor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu