Vasile Neagu-Scânteianu
În
focul Păsării Măiestre
Ţi-am
zis să ardem pân' la scrum,
În
vâlvătăi născute-n astre-
Să
ne topim c-un dor nebun!
Dar
tu ai râs, şi ai plecat,
Spre
alte lumi şi alte zări,
Dorind
un vis mai aşezat-
Urmând
doar cârduri de cocori!
Te-ai
rătăcit prin nopţi pribeagă
Urmând
himerele lumeşti,
Şi
ai rămas tot neîntreagă-
Căci
singură nu izbândeşti!
Ai!
Tinereţe, tinereţe...
Amarnic
azi te mai căieşti,
Când
ne-ndreptăm spre bătrâneţe-
Şi
drumul nu ţi-l mai găseşti!
Doar
Pasărea mai plânge-n noi
Cenuşa
dorurilor noastre,
Amarul
vieţii prin nevoi-
Şi
nu lumina strânsă-astre!
Ai!
Tinereţe, tinereţe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu