Constantin
Anton
Coboară-mă
Doamne de pe Cruce
Mă
iartă de trufii și de negoț cu erezii ;
Privește-mă
mâhnit în înfrîngere
O
lacrimă plutind prin miez de poezii !
Deșertăciune
sunt … și gol … și mâl ;
Contez
pe rațiune; mă sperii și mă-ngân ;
Cu
toate relele din lume asupra mea
Urcă-mă
mai sus … sus, sus pe Crucea Ta !
Un
legământ ceresc astăzi ne leagă încă
Sufletul
în răstignirea clipelor dintâi ;
Nu-i
drept să uit speranța cea mai sfântă :
O
lacrimă plutind prin miez de poezii !
Mă
izsbăvește ; sper mereu peste ispită și păcat ;
Mă
rog întru Iubire ; sper mereu la tot ce vei spera
Continuu
sunt martir: iartă-mă o, Doamne-s vinovat!
Urcă-mă
mai sus … sus, sus pe Crucea Ta !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu