Aura Popa
Spune-mi
că mă iubeşti şi că îţi pasă
Dacă
pe nori sau printre rugi păşesc,
Dacă
mi-e haina zilei călduroasă
Sau
peticită … Fă-mă să zâmbesc,
Să
nu-mi mai tremur frunzele de teamă
În
lăstărişul dintre renunţări,
Când
toamna toamnei mele mă tot cheamă
Pe
nume de-mprumut. Fără schimbări
E
încă mozaicul de senzaţii
Pe
care-n acel rai l-am asamblat.
În
pauzele dintre declaraţii
Spune-mi
că încă e adevărat
Acest
tablou în care marea scrie
Cu
valuri de lumină orice gând,
Că
încă nu-i povestea ruginie
Şi
c-o să-mi ştergi de umbră orice rând…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu