Dorel Dumitru
Stau
inghetate sub zapezi, azi, toate scrierile mele,
Sub
ramuri rupte de zapezi si gerul noptilor cu stele.
A
inghetat si slova lor, scrisa in noptile de dor
Si-au
nins atatia fulgi de nea din zborul unui nor.
Prin
gheata ce cuprinde versul, gem cuvinte
Si
plang ca nimeni n-o sa tina minte,
Nici
iarna care-si tese hainele din bruma,
Nici
gandul meu pe care azi zapada se aduna.
Doar
uneori sclipiri, usor, diamantine
Ce-au
zavorat cuvintele-n satine,
Fac
frunza ofilita sa tresara si sa se-nfioare
Cand
intelesul inghetat in vers, e insasi frunza care moare.
Tresar
si eu ca frunza ce ingheata peste versuri
Si
nu mai inteleg la fel, azi, inghetatele-ntelesuri,
Ce-au
vrut sa tina verzi, plapande frunze de pe ramuri,
Care-au
zburat plangand si-au inghetat, de ger ,... incet, pe geamuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu