Iulia
Ralia
când
scuturai din păr alune
şi
funigei din geanǎ
ţi-am
cunoscut atunci
mijlocul
de
vară indianǎ
cu
ochi încondeiaţi ca într-o
icoană
bizantină
tăiam
felii subţiri
din
fumul
izbăvitor
de vină
iar
pasul tău fraged ca frunz-a
întors
vis in privire
o
clipă coborând pleoapa
tăcea
iarna
din mine
când
scuturai din păr alune
şi
funigei
din
geanǎ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu