Aura
Popa
Mi-aş fi dorit să te
cunosc mai bine,
Să-ţi ştiu şi umbra
umbrei pe de rost,
Chipul blajin şi trist,
cu riduri fine
Sau
adâncite. Şansa nu ne-a fost
La
îndemâna ultimei convingeri.
Nisipul norocos s-a
risipit.
Buchete de tăceri şi
neatingeri
Am
strâns pe câmpul gândului trudit.
Mi-aş fi dorit să
recunoşti în mine
Tot
ceea ce în tine n-ai găsit
Dar
chiar de-n loc pământul azi l-ai ţine
E
prea târziu să-mi spui… că m-ai iubit…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu