Mirela
Câmpan
din
imposibil şi neajuns
te
chem să-mi fii zori iară
te
ştiu din tot ce nu ţi-am spus,
povară
dulce-amară.
blestem
din fulgi de nea, te strig
prin
ceruri de tăcere
şi
dacă tremur când nu-i frig
e
că-mi lipseşti, avere.
tu,
greu cuvânt, ce molipseşti
şi
clipa de iertare
pe
tine te invoc să-mi fii
şi
soare şi ninsoare.
fii
tot ce-mi poate zămisli
ziua
de azi, de mâine
că
nu-i nimic mai sfânt
de-a
fi
iubit
în astă lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu