Mariana
Babiuc Marica
Noroiul
minții de-am putea să-l ștergem
Cu
cârpa de minuni în fiecare clipă,
Pământul
ne-ar putea fi primăvară,
Iar
sufletul, o tot mai larg-aripă.
Primavară
caldă în care să-înflorim
Și
înfrățiți ca grânele de pâine ,
Belșug
în toamnă aurie să rodim,
Plini
de iubire să ne-avântăm spre mâine.
Și
gândurile albe de-ar ninge peste noi,
Imbrățișați
să 'naintăm în viată.
Și
chiar de mai apar dezlanțuite ploi,
Să
ne-ndulcim cu zâmbete, precum cu o dulceată.
Si
sub aripa larg-a sufletului de-am sta
Ingramădiți,
să ne-ncălzim ,ar fi mai bine,
Am
duce bucuroși ce Dumnezeu ne-ar da
Bine
sau rău mereu, cu pace in destine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu