Pe muzici Elene

Scotnotis Luminita

…să trec prin beţie?! Dar lasă-mă-ncet!

Extazul risipei de fum turn zideşte,

paingini în palmă-mi ţes pânza de timp

şi-n taină cad pradă sub semne precise.

Altarul jertfirii se-afundă-n blestem,

uitat de priviri, ascuns de apus,

ca-n tainica noapte cu giulgiul pe rame,

o mare de oase încape în eres.

La ornicul tainei când frunza-i albastră,

de vin ca un gând, să port chipul morții,

şi sfeşnicul nins se topeşte-n regrete,

şi-n pulsul oglinzii clipesc zboruri albe.

O stare de-amurg cu gesturi vinile,

prin ierbarele clipei ca golul în mit,

cu paşi de fantome pe muzici Elene,

mătasea foşneşte-n adânc de argilă.

Extazul risipei de fum turn zideşte,

se-nalţă cât poate beţia spre tâmple.

Dar uite, a nins, imaginea-i rece!...

Cristale de sare pe drumuri de ape.