CÂND VIN TRISTEȚI…

Lili Șipoteanu

Tristeți când vin, speranțele s-adună

Și-n ploi le poartă peste un abis,

Dintr-un senin ne împletim cunună,

Din răsărit, o punte peste-un vis.

Simțim pumnalul ce se înfinge-amarnic

În sufletul călit de încercări,

Strângem din dinți și c-un răzbit năvalnic

Îl smulgem pentru negre depărtări!

Ne așezăm pe-un bob de rouă fină,

Cu el să ne topim și să plecăm

Acolo unde lumea e divină,

Pe unde fără teamă colindăm.

Să ne-alintăm c-un răsărit în noapte

Și-n plină zi un Carul mare să luâm,

Fără de griji să mergem mai departe,

Prin viața ce ni-i dată s-o avem.

Când vin tristeți, totul e plumb si teamă,

Iar orizontu-i dispărut în noapte,

Luăm curaj din lacrimi și din spaimă

Și cu credință, mergem mai departe!