Ori o lasă...

Elena Buldum

Dragii mei, mă ascultați

Pe cocoș nu-l întrebați,

Umblă ziua căpiat;

De-o găină alienat.

Cel mai mare pintenat...

Dintre frați, e mai moțat

Are creastă-i cocoțat...

Pe un gard, e cățărat...

Toată ziua la vecini...

Căutând două găini,

Din ogradă mai alese

Pentru cine să opteze?

Era una, mai ochioasă

Pestriță, cea mai frumoasă,

Îi făcea cu ochiul des;

Poate o avea succes!

Porumbaca-i înfuriată

De invidie mușcată

Că se dă alta la el

Ea-i pestriță, vrea un inel!

Mai cochete, mai roșcate

Când pestrițe și moțate

Una vrea să îl descoasă,

El, o preferă pe ochioasă!

Chiar dacă nu are pene

Coada e ca la sirene

Și-o alintă somnu-n gene

Când se culcă, c-am devreme!

Doarme și cu noaptea-n cap;

Și pe ochi cu un ciorap

E țanțosă și vanitoasă

Cântă că este frumoasă!

Dar, cocoșu-o vrea mireasă

Chiar, dacă-i pitit sub masă,

E-un proverb cel mai apasă;

(Ori o bate: sau o lasă)!