Căutare

Vasile Ionac

Pe unde-or fi

rădăcinile trupului meu?

pe unde-or râncezi

părerile de rău?

direcții se pierd în uitare,

necunoașteri sosesc în prezent;

între un cineva și-un oarecare,

întâmplarea domnește latent

precum în valuri, spuma de mare.

copleșit de acoperișuri,

arare mai privesc spre înstelare;

sclipirile nu se rătăcesc prin tufișuri

și nici iubirea, într-o disperare.

cărările, suite-n pieptișuri

de întâmplări nedomesticite,

au, în praful tăcerii lor

custură de șișuri

și mai poartă, întâmplător,

pe sub țărnă, silabe de arc…

nu-i așa? mereu disperările tac…