Petre Violetta
Eu mă ascund de noapte şi de lume
La adăpostul braţelor cuminţi.
Acolo îmi strig ruga către sfinţi,
Când soarele în palme îţi apune.
La rădăcina ta mă odihnesc,
Sub umbra ramurilor fremătând,
În adierea frunzei, rând pe rând,
Din vise albe, braţele mă cresc.
Şi plouă flori de măr din braţul tău,
Când soarele în palmă îţi răsare,
Eu adăpost îţi sunt în aşteptare,
Tu-n braţe mă-nveleşti cu Dumnezeu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu