DORURI

Popa Ines Vanda

Mi-e dor de-al cincile-anotimp,
De-o noapte fără de obloane,
De vise fără contratimp
Și vremuri ce păreau icoane.

Mi-e dor de lacrima iubirii
Ce am strivit-o cu-n sărut,
De pași timizi ai regăsirii
Ce în nisip au dispărut!

Mi-e dor de picurii din ploaie,
De foc din candela de vis
Cu reveniri ,plecări o droaie,
De-ndepartari care-au ucis.

Mi-e dor de jocul din oglinzi
Cu deformările de noi,
De ochi străini și muribunzi
Și porți ce n-au încuietori.

Mi-e dor chiar și de mici minciuni,
De așteptări năluci în gând,
Cu pribegiri prin slăbiciuni,
De îngeri ce-i aud cântând.

Mi-e dor de tine-un rătăcit
 Golit de vise, flori și zbor,
De-orbecaieli spre asfințit,
Mi-e dor de-un răsărit de dor!