Angelina Nădejde
De
ce mă dor tăcerile din tine,
Când
aş putea să fug cât mai departe
Să
nu-ţi mai văd privirile preapline
De-nstrăinare
şi nisipuri-moarte?!
De
ce mă doare sufletul când ştiu
Că
numai eu sunt jertfă în iubire?
Deşert
ai fi, de nu ţi-aş fi, pustiu!
Oare-ai
simţi când plec fără de ştire?
Cum
aş putea să scap fără să-mi pese
Ce
las în urma mea de voi pleca?
Năvod
îmi eşti, mă ţii cu noduri dese
Şi
nu găsesc ieşire ... spre a mă vindeca.
Dezleagă-mă
acum şi lasă-mă să zbor
Cât
am încă în mine putere să iubesc,
În
piesa ce-o jucăm nu-i rol pentr-un actor
Ci
de un el şi-o ea, ce-n doi se dăruiesc!
Superb, Angelina ! Bravo, Sandu !
RăspundețiȘtergere