Popa Ines Vanda
Pot
eu să sting o stea din carul mare,
Iubirea
să o șterg cu flori de lună,
Sărut
să-mbrac în haină de ninsoare
Îmbrățișări
de dor să-năbuș în lagună?
Pot
eu să spun că nu mă doare dorul,
Deșertul
să îl spulber prin tăceri,
Să-mi
cuibăresc în lacrimă fiorul,
Suspin
să tăinuiesc în amăgiri?
Pot
să pictez un zâmbet în poeme,
Și
pe uitare lacătul să-l pun,
Singurătății
să îi pun alt nume
Și-n
resemnări de taină să m-adun?
Pot
alunga iubirea în pulbere de nori,
Destine
să strivesc sub tălpile de lut,
Să
mă îmbrac cu vise în sute de culori
Și
inimii rănite să-i spun că n-o aud?
Pot
eu să-ndur când nu te simt aproape,
Când
împletesc cărări de-așteptare,
Știi
tu vreun leac de dor ca să mă scape
Sau
un miracol să te scrie cu uitare?
Pot
eu de azi să-ți spun nu te doresc,
Când
totul îmi vorbește despre tine,
Tristețea
s-o prefac în rai ceresc
Când
sufletul doar ție-ți aparține?
Pot
eu să vindec dorul cu umbre de uitare
Și
macii de iubire să-i ard în asfințit,
Trăiesc
doar cu speranța de toate visătoare
Într-un
buchet de lacrimi îți spun cât te-am iubit!
Cat de binecuvantata poate fi ziua cand inca de dimineata descoperi pe pragul usii tale ca cineva s-a gandit la tine si din generozitate si pretuire ti-a lasat un dar ! Am inceput ziua cu un zambet ivit in suflet si pe chip ! Multumesc Sandu
RăspundețiȘtergereEu iti multumesc, pentru poeziile tale frumoase!
Ștergere