Luiza-Adriana Grama
Ciripit
de păsări m-a trezit în noapte,
Două
păsări tandre pe un ram de soc
Îşi
jurau iubire şi cu a lor şoapte
Mi-au
aprins şi mie inima la loc.
Şi-n
parfumul florii ce plutea în aer
Desenând
din gene un poem banal,
Am
zâmbit la gândul că-n a nopţii caier
Şi
un tril de păsări pare spiritual.
Şi-am
deschis fereastra să le cert grăbită:
"-
Voi nu ştiţi că noaptea inimile dorm,
Ce
vreţi cu-ale voastre triluri de ispită
Să-mi
pierd pân'la ziuă şi puţinul somn?
-
Pătimaş e cântul, dar iubirea-i scurtă,
N-avem
toţi puterea să zburăm spre sud.
Vreau
să dorm în pace, la iubire-s surdă,
Mai
tăceţi o dată, nu vreau să v-aud!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu