Tăcutele iubiri

versuri

Lusiana Drăguşin

montaj

Sandu Alrox

muzica

Gheorghe Zamfir 

Îmi zornăie cioburile sufletului

de atâtea contradicţii, temeri,

frământări sacadate, golite

din profunzimea fiinţei;

sunt asemeni lacrimilor

consolate doar de irişi.

Lumina mea e clară,

limpede, cerşeşte odihnă

când sunt tristă că ochii

mă pierd şi sufăr, ei

nu au învăţat să lupte,

să mă ţină ascunsă.

În inimă nu mai am loc,

din orbite mă preling,

voi rămâne speranţă

legată de timpu’ tăcutelor iubiri

sau pasăre phoenix

trăind doar ca să renască...