Galea Gabriela
Nu-ți
pasă ... de ploaia care curge
pe
trupul tău cel gol de mine
și
nici de corpul meu ce plânge,
că
nu mai poate fără tine.
Nu-ți
pasă ... de tălpile crăpate,
de-atâta
fugă printre doruri
și
nici de strigătele-mi toate,
ce
se risipesc mereu în nouri.
Nu-ți
pasă ... de mâinile-mi bolnave,
ce
tremură în calea mângâierii
și
nici de buzele ce îți sunt sclave,
când
te sărută talpa pe pragurile verii.
Nu-ți
pasă ... când goală te strecori,
precum
o umbră mincinoasă ...
că
n-am apusuri și nici zori,
de
nu te am în patul cu mătasă
Nu-ți
pasă ție ... dacă cerul cade,
când
nu te văd și nu te pot avea;
tu,
zâna mea, driadă-ntre driade
ascultă
zarea ...este vocea mea.
Nu-ți
pasă ție ... dulce și divină,
că
cerul meu atunci s-ar nărui ...
că
ochii mei, rămân fără lumină,
de
nu te mângâie ... măcar o zi!
Multumesc Sandu !!
RăspundețiȘtergereEu iti multumesc pentru poeziile tale, pentru cuvintele tale frmoase!
RăspundețiȘtergere