vineri, 14 februarie 2014

Şi fluturii plâng nu-i aşa?


Angelina Nădejde








Plâng când văd petalele florilor


rupte de vânt;


în nopţi,


cerniţi


de singurătate


Plâng când se îneacă în roua ierbii


şi in ploi;


când nu zăresc copii


purtători de bucurie şi viaţă


în jurul lor.


Plang când le este întrerupt valsul cu soarele


şi nu mai aud


simfonia pământului;


când le sunt strivite aripile.


Prinşi devin trişti,


se lasă ofrandă


şi mor.


Sunt simbolul


sufletului şi al femeii.


Ea - plânge în singurătate


când îi sunt ucise


visele.


Zborul amândurora


în lumină,


o zbatere pentru viaţă


şi de trecere în lumea


de dincolo!















2 comentarii:

  1. Sunt simbolul


    sufletului şi al femeii.


    Ea - plânge în singurătate


    când îi sunt ucise


    visele.Minunate versuri,. fara dragoste si prietenie, viata e lipsita de speranta. Fara prieteni ca tine, viata e imposibil de trait.

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc Gabriela pentru prietenia ta!

    RăspundețiȘtergere