Purificare

Petre Violeta

În naosul ce m-a primit cu bolta luminată

Eu ştiu că am mai fost şi m-am rugat, odată.

Era-n ajunul clipei de răstigniri nefaste

Când lumea se-nvrăjbise în a iubirii oaste.

Pe dalele de piatră , urcând ca pe Golgotă

Un clopot fără limbă a mai oftat o notă.

În ceruri , energii malefice de moarte

M-au însoţit pe drumul Luminii către noapte.

Şi fruntea mi-am lipit de o icoană veche

Un palimpsest ascuns în peştera străveche

Unde asceţi suind spre trepte de Lumină

Şi-au încărcat Credinţa cu-al meu păcat şi vină.

Mai sunt şi-acum pe trepte oftaturile mele;

Se plimbă-atâtea vini, păcate printre ele

În drumul lor spre-altarul iertărilor divine.

Numai eu nu-ndrăznesc să mă îndrept spre tine.

Aştept să vii la mie, când va veni sorocul,

Până atunci gusta-voi şi mă va arde focul.

Când trupul îmi va fi ca neaua de curat

Sufletul meu va şti pe cine-am aşteptat.

Tu, Doamne-aicea fi-vei, deşi nu te-am chemat...