Ruguri

Luiza-Adriana Grama

E ora când tăcerile-mi brăzdează

Ascunse riduri ferecate-n pleoape

Şi nici un zbor de gene nu cutează

Să-mi tulbure a lacrimilor ape.

Şi ora se dezbracă de secunde

Sub ochii mei golindu-şi conţinutul,

Iar eu vibrând de-al dorurilor unde

Din gânduri şi tăceri zidesc minutul.

E ora când oniricele vise

Mi-arată lumea altfel decât pare

Şi toate idealurile stinse

Ruguri îmi par, arzând în depărtare.

Şi-o oră frâng când mă gândesc la tine

Tot ce-i lumesc triumfă şi învinge

Şi sub aripa nopţii ce mă ţine

Încet pe-obraz o lacrimă se stinge.