Bunget Marin
Nu
pune la viaţă
Cuvântul
povară,
Că
viaţa-i o zi,
Trăieşte-o
din plin
Din
zori până-n seară.
Trăieşte
alături de tot
Ce
trăieşte
Şi
umblă şi zboară
Şi
cântă şi creşte.
Vezi
firul de iarbă
Cum
sparge pământul
Şi
frunza de tei
Cum
o leagănă vântul.
Ascultă
izvorul
Cum
curge în râu,
Iubirea
de prunc...
Şi
mirosul de grâu.
Te
pierde prin ele
Şi
mergi mai departe.
Nu
pune la viaţă
Ideea
de moarte.
Iubeşte
pământul
Şi
cerul şi marea.
Iubeşte
cuvântul
C-ascunde
uitarea.
Iubeşte
şi-arată
Cât
poţi să iubeşti...
Şi-mparte
iubire
De
vrei să primeşti.
Iubeşte
şi ura,
Iubeşte-o
de poţi
Şi-ascunde-o
în tine
Că
ură au toţi.
Iartă...
Acolo
unde iertarea
E
ruptă din tine...
Şi
simte-i puterea-n suspine
Ce
mor. În gânduri ce cresc
Pentru-aceeaşi
iertare.
În
tot ce se naşte
Trăieşte
şi moare.
În
zile ce trec
Şi
nu te mai ceartă,
Trăieşte,
Iubeşte
şi iartă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu