luni, 14 decembrie 2015

Poem fără semnătura setei


Aura Popa









Nu poţi iubi o salcie ce-noadă
lujeri de vânt şi umbră între ei
şi-şi numără doar paşii (pe zăpadă)
de care ştie drumul... Vrei, nu vrei




te-arăţi aşa cum eşti în ochii clipei
şi cântăreşti exact atât cât faci...
Nu poţi iubi o ploaie ce risipei
îi lasă frâul liber şi stângaci




scrie pe frunze numai mucegaiuri...
Un munte de omăt nu-l poţi iubi
atâta timp cât spune-n zeci de graiuri
poveşti despre cum nu se pot albi




câmpiile altfel decât cu-o cretă
nesidefată încă, de ninsori...
Nu poţi iubi un zbor ce îşi repetă
căderile în gol de mii de ori...














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu