Pentru că alegeri prezidenţiale şi pentru că… Traian Băsescu

Threedots

Motto:
  - De ce eşti fan Paul Walker?
  - Pentru că din seria filmelor şi pentru că automobile.


Trăitorul mioritic se apropie cu paşi repezi de un nou episod din viaţa lui zbuciumată şi plină de neprevăzut. Fenomenul se întâmplă după un deceniu în care a văzut şi trăit cât n-au văzut şi trăit alţii într-o viaţă:

după 10 ani de amar şi chin în care şi-a văzut spulberat visul de-a avea o casă, o maşină şi/sau o plasmă, cumpărate pe credite obţinute doar pe bază de buletin,
după tăierile salariale generate de-o criză economică mondială, tăieri care l-au aruncat în beznă deznădejdii,
după deziluzia că urarea “să trăiţi bine” nu a avut acoperire în viaţa de zi cu zi şi el românul de rând, n-a ajuns la nivelul varanic al voikuleskului,
după ce a văzut că doar dacă te cheamă Daniela Crudu, sau Bianca Drăguşanu, sau Oana Zăvoranu poţi să trăieşti din nefăcut nimic, sau mă rog făcut ceva dar din categoria 18+,
după ce a realizat că nu te poţi angaja la antena3 pe mii de euro lunar dacă nu-l baţi la înjurături şi infantilisme pe Mircea Badea, sau la făţărnicie pe răspopit,
după ce a văzut că un proces pentru 60 milioane € poate dura 7 ani şi sentinţa (discutabilă încă) este de doar 5 ani, iar pentru o butelie, sau o franzelă ciordite de foame iei ca popa 1 an, în regim de extremă urgenţă,
după ce a văzut că toţi ne scuipă între ochi din cauza conaţionalilor noştri, bronzaţi ereditar, aflaţi în periplu european în căutare de “muncă” şi depuneri de CV-uri,
după ce a văzut că poţi să iei puterea doar pe baza de mitomanie, plagiat, făcut mişto şi aruncat cu noroi,
după ce a văzut că tăierile salariale condamnate cu furie pe timpul opoziţiei, au fost “compensate” cu măriri de taxe şi biruri şi inventări de noi taxe şi biruri, după luarea puterii,
după ce a văzut cele mai aiurite combinaţii de penali, agramaţi, ciudaţi, condamnaţi şi în primul rând incompetenţi perindaţi prin guvernele ţării,
după ce a aflat că minciuna stă cu regele la masă,
după ce a aflat că o fiţuică la bacalaureat te scoate din competiţie vreo doi ani, dar un plagiat într-o teză de doctorat te face premier,
după ce a aflat că un milion de locuri de muncă înseamnă de fapt creşterea şomajului,
după ce a aflat că creşterea nivelului de trai înseamnă de fapt creşterea taxelor,
după ce a aflat că sintagma “suntem într-o poziţie bună dpdv economic în Europa”, înseamnă că nu suntem chiar ultimii (gurile rele spun că Albania ar fi încă în urma noastră, deşi există îndoieli),
după ce a aflat că în Schengen nu se intră ca în gara Lehliu, atâta timp cât încurajezi corupţia, mita, furtul la nivel parlamentar şi guvernamental,
după ce a trăit “marţea neagră” cu super-imunitatea, prin care parlamentarii au vrut să înlăture concurenţa la furat,
după ce a aflat că scăderea cheltuielilor bugetare înseamnă de fapt umflarea numărului de parlamentari şi un guvern mai stufos decât am avut vreodată,
… în fine după ce a văzut şi a aflat un milion de alte lucruri, românul a fost dresat, învăţat şi manipulat să-şi canalizeze toată ura, disperarea, frustrarea, dispreţul şi dorinţa de răzbunare într-o singură direcţie. Preşedintele încă în funcţiune.

Ei bine, iată că se apropie cu paşi repezi momentul în care vieţuitorul carpato-dunărean îşi va vedea visul cu ochii. Preşedintele încă în funcţiune, îşi va încheia mandatul şi speranţele românilor de mai bine, vor fi puse în mâinile unui nou preşedinte.

Nu are importanţă ce se va întâmplă cu preşedintele încă în funcţiune, după alegerile din toamnă. Important este ce se va întâmpla cu trăitorul mioritic. Dorinţa lui de sânge şi răzbunare, faţă de preşedintele încă în funcţiune, se va atenua în scurt timp în faţa cruntelor deziluzii care vor urma. Pentru că vor urma cu siguranţă, dar romanul încă nu ştie, el încă speră. Din păcate va află mai repede decât cred chiar şi cei mai pesimişti.

La ora actuală o mare parte din fanii numitului Ponta W. trăiesc doar pentru că din seria minciunilor de tomberon parizian şi pentru că Traian Băsescu, ca să-l parafrazăm pe celebrul “fan Paul Walker”.

Alegerile se apropie, semn că rafalele de minciuni electorale, promisiuni fără acoperire, abureli, fumigene şi aruncări cu rahat se vor înmulţi în progresie geometrică, de la o zi la alta.

Românul de rând va putea aplica din nou, pentru a nu ştiu câtă oară, filozofia simplă, robustă şi îndelung verificată ca fiind eronată “să alegem răul cel mai mic”.

Nici de data asta nu vom duce lipsă de candidaţi. O să apară ca la malul surpat, toţi nechemaţii, troglodiţii, rataţii în alte domenii şi din nou ni se vor umple inimile de bucurie când vom vedea câţi “capabili” se înghesuie la tronul ţării. Estimez că se vor prezenta vreo doişpe arătări.

Numai când mă gândesc la un Ghişe reprezentând România pe plan internaţional şi mi se încreţeşte pielea. Şi culmea, Ghişe nici nu este cel mai dărâmător dintre toţi. Ar putea fi cel mai penibil, cel mai ilar, dar nu cel mai dărâmător pentru naţiune.

Cel mai dărâmător pentru naţiune va fi chiar cel care va câştigă alegerile, pentru că se ştie foarte clar cine le va câştigă, chiar dacă în turul doi. Chestia asta cu turul doi va fi doar aşa pentru culoare locală şi ambianţă electorală.

Da, ştiu, toţi mă vor întreba şi atunci pe cine să alegem, de ce nu avem pe cine să alegem, de ce se ajunge mereu în situaţia asta, de ce nu avem nici o variantă viabilă.

Păi chiar aşa, oameni buni, de ce nu avem nici o variantă viabilă? Păi de-aia pentru că ei sunt produsul nostru, pentru că noi îi lăsăm să prolifereze, pentru că noi îi propulsăm şi nouă ne place să fim minţiţi, iar când minciunile ies la suprafaţă, fie nu vrem să le vedem, fie vrem să ni se indice o persoană, cineva care ar putea să fie făcut răspunzător, care e de vină şi pe care să-l putem înjura.

De ce? Pentru că … alegeri prezidenţiale şi pentru că minciuni.