Vis

Sandu Alrox

Buzele sale se mișcă, dar nu aud cuvintele,

mă pierd în ochii săi, mari și ...

Munți maiestuoși, văile acoperite cu păduri imense verzi

mângâiate de o briză usoară,

albastru mării fără margini și la orizont, un frumos apus de soare

de un roșu aprins, care dispare în luminosul cer

infinit.

Atunci ... atunci am deschis ochii, și realitatea, ca un val anormal, mă

copleșește, cu toate violența rănindu-mă până în adâncime,

și o durere pulsativă invadează întreaga mea ființă.

Cum am putut gândi, de a închide aceste sentimente în mine?

Cum am putut fi atât de egoist ca să-i ascund și să devin

ceea ce nu sunt?

Mă urăsc pentru că am permis să se întâmple acest lucru!

Mă urăsc pentru că am lasat să se intample din nou!

O lacrimă ară pe faţa mea, înainte şi înapoi, fără a închide ochii,

aspectul său frumos se întoarse spre mine.

Buzele sale se mișcă, dar nu aud cuvintele ...

Din partea de jos a inimii mele, din adâncul sufletului meu un gând apare, iar cuvintele dulci provin de la buzele mele ...

te iubesc.