miercuri, 4 decembrie 2013

Oglinda durerii



Petre Violeta








Blestemele pândesc neadormirea,


Insinuându-se viclean în molecule


Şi strangulează cu venin iubirea.


Vaccinul se strecoară prin branule


Spre inima ce-abia se mai trezeşte


Din letargia toamnelor târzii,


Mai cânt o clipă, mai pictez un peşte


Dar, de-aşteptat nu te aştept să vii.


Rămâi în noaptea ta prea ostenită


Fără de stele, fără semilună,


Eu te-oi lăsa nu voi mai fi ispită


Şi nici nu-ţi voi mai spune ''noapte bună''.


Singurătatea să-ţi fie pe-aproape,


Nici şoapte de iubire să n-auzi,


Coşmarul să-ţi aducă peste pleoape,


Doar lipsa mea şi clopotarii surzi.


Ce-mi bat de moarte prin pustiu şi ger,


C-o lacrimă pierdută-n agonie,


Am agăţat-o-azi-noapte în cuier,


Oglindă a durerii să îmi fie ...










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu