Bunget Marin
Nu
pune la viaţă 
Cuvântul
povară, 
Că
viaţa-i o zi, 
Trăieşte-o
din plin 
Din
zori până-n seară.
Trăieşte
alături de tot 
Ce
trăieşte 
Şi
umblă şi zboară 
Şi
cântă şi creşte.
Vezi
firul de iarbă 
Cum
sparge pământul 
Şi
frunza de tei 
Cum
o leagănă vântul. 
Ascultă
izvorul 
Cum
curge în râu, 
Iubirea
de prunc... 
Şi
mirosul de grâu. 
Te
pierde prin ele 
Şi
mergi mai departe. 
Nu
pune la viaţă 
Ideea
de moarte. 
Iubeşte
pământul 
Şi
cerul şi marea. 
Iubeşte
cuvântul 
C-ascunde
uitarea. 
Iubeşte
şi-arată 
Cât
poţi să iubeşti... 
Şi-mparte
iubire 
De
vrei să primeşti. 
Iubeşte
şi ura, 
Iubeşte-o
de poţi 
Şi-ascunde-o
în tine 
Că
ură au toţi. 
Iartă...
Acolo
unde iertarea 
E
ruptă din tine... 
Şi
simte-i puterea-n suspine 
Ce
mor. În gânduri ce cresc 
Pentru-aceeaşi
iertare. 
În
tot ce se naşte 
Trăieşte
şi moare. 
În
zile ce trec 
Şi
nu te mai ceartă, 
Trăieşte,
Iubeşte
şi iartă.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu